A LAla Fara Credite Lucian
Credit imobiliar de la Alpha Bank
Nu ma mira ca au vreo 20
Nu ma mira ca au vreo 20% rata de neperformante. Pur si simplu oamenii sunt sub limita legala a IQ-ului. M-am dus la ei sa solicit un ipotecar, nu cine stie ce: apartament de 53.000 EUR, din care eu puneam jos 31.000, parte a economiilor mele de o viata, si restul as fi vrut sa fie din credit, ca sa nu ramân pe zero. La evaluarea preliminara mi-au zis ca pe baza veniturilor cu care am solicitat creditul m-as încadra la 105.000 lei. Super, zic, nici nu vreau atâta, vreau doar 100.000, depun cererea. Rata ar fi iesit mai mica decât ajutorul de somaj la care as avea dreptul dupa 18 ani de munca ... fara somaj :))))) Am gasit apartamentul, curat, renovat, reabilitat, fara risc, sector 1, zona din Bucuresti în care se închiriaza lejereanu cu 300-350 EUR / luna. Raspunsul bancii, ioc, nu mai venea. M-am dus la ei sa-mi spuna clar care-s pasii urmatori, ca urmeaza sa semnez antecontractul... Fata de la desk mi-a zis ca trimite în „centrala” („centrala” asta e la toate bancile un soi de castel kafkian) un email, sa vada de ce întârzie raspunsul. Ma suna a doua zi o voce feminina. ????... stiti, ca sunteti riscant din cauza firmei la care lucrati si sunteti si asociat (o mica firma de software, sa fim bine întelesi, deci un domeniu cu risc 0, si aflata pe piata de aproape un deceniu), bla bla, vatrebuie musai codebitor, puneti-va sotia codebitor. Ma, voi sunteti cu capul? Adica eu va dau o ipoteca cvasi-gratis pe o mica bijuterie, rata ar fi mai mica decât un ajutor de somaj, îl pot închiria cu de trei ori pretul ratei, de când muncesc n-am fost niciodata la somaj, tot timpul am avut grija sa am cartea de munca la zi, si nu cu salariul minim (e drept, nici cu un salariu exorbitant), si voi ma luati la trei pazeste ca de ce firma mea nu e profitabila x ani la rând si de ce salariul meu nu e de ?-â?pe buliarde de triliarde de lei si ca-mi trebuie codebitor? Pai daca vroiam sa mai bag pe cineva la jug îmi luam singur codebitor si va ceream de la obraz 200.000 de lei, nu 100.000, dar tocmai asta era ideea, ca eu nu vroiam si nu aveam nevoie de atâtia bani, si nu mai vroiam sa amestec pe nimeni la jug. Hai pa, si faliment placut, ca acolo veti ajunge. PS pâna la urma mi-am pus toate economiile la bataie si am cumparat acel apartament. Acum prietenii ma felicita ca am avut rabdare si tarie de caracter pâna la 41 de ani si ca „nu am de-a face cu bancile” :))))) Cât despre bancheri, pe limba lor vor pieri. Unde nu-i cap, vai de picioare.
25-04-2017
