De trei luni, Conso a avertizat de mai multe ori că divergența dintre performanțele bursei locale, aflată în topul creșterilor la nivel mondial, și performanțele economiei reprezintă un semnal de alarmă pentru evoluția ulterioară a cotațiilor.
În ultima lună, BVB marchează o scădere de 11,5%. Evoluția poate fi pusă și sub semnul instabilității prelungite din politică sau al apropierii evaluării ratingului de țară din partea Standard & Poor’s. Dar, în esență, prețurile acțiunilor românești urcaseră mult prea sus, iar orice bulă, mai devreme sau mai târziu, se corectează.
În 2 iulie, în articolul „
BVB urcă în top 3 burse performante din lume. Există riscul unei corecții majore?”, arătam că „promovarea agresivă a fondurilor mutuale pe acțiuni și deficitul de ofertă din piața locală încep să contureze o posibilă bulă de proporții la BVB. În condițiile în care deficitele bugetare sunt tot mai apăsătoare, iar inflația depășește 10% în România, puțini s-ar fi așteptat ca Bursa de Valori București (BVB) să fie printre cele mai performante burse din lumea dezvoltată”.
În acel moment, BVB ocupa un nesperat loc 3 în ceea ce privește aprecierea principalilor indici bursieri, BET, cu 72%, plasându-se după indicii din Taiwan (+98%) și Japonia (+73%), cea mai performantă bursă europeană fiind cea din Austria (ATX avea o apreciere de 47%).
Între timp, în urma corecțiilor înregistrate în ultima lună, avansul pe ultimele 12 luni s-a redus la 45%, iar cel din 2026 la 26%, la nivelul indicelui BET.
Cum s-a produs creșterea explozivă a BET?
În articolul menționat, observam că activele nete ale fondurilor de acțiuni au crescut de la 5,9 miliarde de lei (31 mai 2025) la 13,3 miliarde de lei (31 mai 2026), ceea ce înseamnă mai mult decât o dublare. În același timp, activele fondurilor de obligațiuni și instrumente cu venit fix — categoria care monopoliza interesul investitorilor în urmă cu un an — au crescut mult mai lent: de la 14,9 miliarde de lei la 17,3 miliarde de lei în aceeași perioadă (+16%).
De ce au dat buzna investitorii de data aceasta?
Explozia indicelui BET a fost generată de promovarea agresivă a produselor de tip ETF, dar și a unor strategii de investiții recurente.
Un ETF oferă expunere diversificată la sute sau chiar mii de companii, reducând semnificativ riscul specific unei singure firme. Investițiile recurente adaugă un al doilea mecanism: cumpărările eșalonate reduc riscul de a investi tot capitalul într-un moment nefavorabil.
Astfel, combinația pare aproape ideală: diversificarea reduce riscul unei companii, investițiile recurente reduc riscul momentului de intrare, iar perspectiva pe termen lung permite participarea la creșterea piețelor.
Așa cum remarcam și în articolul mai recent, din 6 august („
Alchimie la bursă: investiții recurente plus ETF-uri”), investițiile recurente și ETF-urile sunt instrumente extrem de utile, care însă funcționează cel mai bine atunci când sunt combinate cu o analiză atentă a evaluărilor de piață.
Sfatul oferit atunci de Conso a fost ca, în perioadele de supraevaluare accentuată, poate fi prudent ca investitorii să nu aplice mecanic aceeași strategie fără ajustări. Poate avea sens reducerea sumelor investite sau chiar o perioadă de așteptare, astfel încât termenul „investiție recurentă” să nu fie confundat cu o cumpărare automată, indiferent de preț.
Asta pentru că disciplina este importantă, dar și prețul plătit contează. Iar evoluțiile ulterioare au confirmat acest fapt.
Scenarii posibile în viitorul apropiat
Pentru perioada imediat următoare, evoluțiile bursei vor depinde de modul în care instabilitatea politică se prelungește (sau nu), iar ratingul investițional este menținut de agențiile de rating (sau nu). Pe termen mai lung, cum supraevaluarea bursei nu se rezolvă după prima lună de corecții, ajustările pot continua.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
