Promovarea agresivă a fondurilor mutuale pe acțiuni și deficitul de ofertă din piața locală încep să contureze o posibilă bulă de proporții la BVB. În condițiile în care deficitele bugetare sunt tot mai apăsătoare, iar inflația depășește 10% în România, puțini s-ar fi așteptat ca Bursa de Valori București (BVB) să fie printre cele mai performante burse din lumea dezvoltată.
De fapt, BVB este foarte aproape de locul 1: bursa japoneză o depășește cu doar un punct procentual în ceea ce privește performanța principalului indice (Nikkei 225 a crescut cu +73% în ultimele 12 luni, în timp ce BET a crescut cu +72%, conform TradingEconomics).
Liderul global este piața din Taiwan, cu o expunere masivă pe TSMC și sectorul AI, care a înregistrat o creștere de aproape +100%.
De menționat că nu a fost inclusă zona africană; în acest caz, România ar coborî pe locul 6 (sub Nigeria, Ghana și Zimbabwe). Totuși, bursele din Africa nu reprezintă întotdeauna un reper comparabil, din cauza lichidității reduse, inflației ridicate și a gradului mare de impredictibilitate.
Oricum, România domină net Europa în topul aprecierilor din ultimele 12 luni. Următorul clasat european, indicele ATX din Austria, are o creștere de „doar” +47%, în condițiile în care economia austriacă nu se confruntă cu problemele structurale ale celei românești.
Dar cum este posibil ca o economie despre care se discută frecvent că are șanse reale de a fi retrogradată în categoria „junk” din toamnă să fie în topul performanțelor bursiere, alături de țări implicate direct în cursa globală pentru tehnologiile AI și semiconductorii — cele mai dinamice industrii ale momentului?
Activele fondurilor de acțiuni s-au dublat într-un an
Fondurile de acțiuni au fost mult timp considerate „Cenușăreasa” bursei, fiind percepute de investitori ca având un nivel ridicat de risc. Această percepție pare să se fi schimbat brusc în ultimul an, în contextul creșterii accelerate a interesului pentru investiții în acțiuni.
Activele nete ale fondurilor de acțiuni au crescut de la 5,9 miliarde lei (31 mai 2025) la 13,3 miliarde lei (31 mai 2026), ceea ce înseamnă mai mult decât o dublare.
În același timp, activele fondurilor de obligațiuni și instrumente cu venit fix — categoria care monopoliza interesul investitorilor în urmă cu un an — au crescut mult mai lent: de la 14,9 miliarde lei la 17,3 miliarde lei în aceeași perioadă (+16%).
Să nu uităm de riscuri!
Cu contribuții mici și recurente de la mulți investitori, dar într-un context în care oferta de pe piața locală este limitată, piața a ajuns în topul performanțelor globale. Acest lucru are însă și efecte secundare.
În primul rând, creșterea cotațiilor a dus la atingerea rapidă a limitei de expunere pe acțiuni pentru fondurile de pensii (25% din active). Astfel, în cazul apariției unor IPO-uri noi, acestea ar trebui să vândă alte active pentru a putea participa.
În al doilea rând, dincolo de faptul că expansiunea pieței poate facilita eventuale ieșiri ale investitorilor străini îngrijorați de evoluția economiei, pe seama micilor investitori locali, o eventuală corecție severă — inevitabilă în cazul oricărei bule — ar putea reduce interesul pentru bursă pentru o generație întreagă.
Performanța burselor (ultimele 12 luni)
| Țară |
Indice |
Performanță
|
| Taiwan |
TAIEX |
+98% |
| Japonia |
Nikkei 225 |
+73% |
| România |
BET |
+72% |
| Oman |
MSM30 |
+62% |
| Turcia |
BIST100 |
+53% |
| Austria |
ATX |
+47% |
Sursa: TradingEconomics.com, 26 iunie
