top banner

Statul aloca bugete mai mari de subventii pentru rable decat pentru locuinte

27 Mai 2011 | Autor: Alexandra Popa

Sustinerea imbunatatirii fondului locativ ramane in Romania mult in urma programelor similare din vest. Mai mult, experienta arata ca statul aloca mai multe fonduri pe an achizitiei de autoturisme, spre exemplu, decat primelor de stat destinate bancilor pentru locuinte, iar durata mare a decontarii subrezeste increderea clientilor.
Romania nu beneficiaza de un sistem de sustinere a domeniului locativ din partea statului, similar celor din alte tari europene. Chiar si programele existente au un succes limitat, iar discrepanta intre fondurile alocate si cele platite intre diverse initiative ramane majora.
Cel mai mediatizat si mai mare program de acest tip, Prima Casa, a avut 35.000 de beneficiari, efortul guvernamental constand in garantii de 1,7 miliarde euro in doi ani de la lansare. Programul a fost gestionat de Ministerul de Finante si Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM. 
Din pacate insa, in afara de Prima Casa, romanii nu au la dispozitie prea multe parghii in vederea obtinerii de ajutor din partea statului pentru imbunatatirea statutului locativ. Iar acolo unde acestea exista, sunt afectate puternic de fondurile reduse si platile intarziate din partea statului.
Programe multe pentru casa, dar cu bugete mici
Romanii interesati de constructia sau reabilitarea termica a locuintelor pot apela la doua programe derulate de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT). Din pacate insa, numarul beneficiarilor si fondurile alocate sunt foarte reduse.
Subventiile acordate pentru constructia de locuinte s-au dus catre mai putin de 300 de clienti pe an, iar fondurile alocate au fost de ordinul zecilor de milioane lei. In prezent, viitorul programului este incert ca urmare a lipsei fondurilor.
Reabilitarea termica a locuintelor prin credite cu dobanda subventionata a adus din toamna si pana in prezent doar 5 clienti.
Tot in sarcina MDRT cade si plata primelor de stat in cazul clientilor bancilor de locuinte, in sistemul de economisire-creditare. Pentru sumele aferente anului trecut, Ministerul trebuie sa vireze 81,4 milioane lei in contul celor aproximativ 325.000 de clienti.
Prin comparatie insa, programul Rabla, gestionat de Ministerul Mediului si Padurilor a beneficiat in ultimii ani de un buget anual de 228 milioane lei.
Tot Ministerul Mediului mai are anual la dispozitie 100 milioane lei pentru sustinerea a aproximativ 2.000-3.000 de beneficiari care doresc sa isi achizitioneze un sistem ecologioc de incalzire a locuintei prin programul Casa Verde.
Intarzierile mari fac dificila popularizarea sistemului
Dintre toate programele derulate, sistemul de economisire-creditare este de departe cel mai complex. El angreneaza doua institutii financiare specializate, Raiffeisen Banca pentru Locuinte si BCR Banca pentru Locuinte, a caror unica activitate se bazeaza pe parteneriatul cu statul.
De asemenea, sistemul de economisire –creditare a adus si cel mai mare numar de beneficiari, respectiv 325.000, care au obtinut fonduri in vederea constructiei, achizitiei sau modernizarii unei locuinte.
Cu toate acestea, functionarea sistemului nu merge la fel de facil ca in alte state, iar una dintre principalele probleme o constituie intarzierile cu care se face plata primelor de stat.
La fiecare inceput de an, cele doua banci solicita MDRT primele de stat economisire in anii anteriori de catre clienti, pentru a le vira in conturile personale.
In ultima perioada insa, chiar daca sumele nu sunt mai mari decat in cazul altor programe, plata primei se face in mai multe etape, la intervale de cateva luni.
“Avem nevoie de stabilitate in ceea ce priveste incasarea primei din partea statului pentru ca sistemul sa poata sa functioneze corect”, a precizat Erwin Bernhard, vicepresedinte la BCR Banca pentru Locuinte.
Plata primelor aferente anului 2009, s-a facut in doua transe, de 20%, respectiv 80%, in lunile iulie si decembrie 2010.
Pentru sumele economisite anul trecut, MDRT trebuie sa vireze in contul clientilor 81,4 miliarde lei. Prima transa, de 9 milioane lei a fost virata insa abia zilele trecute, iar pentru restul banilor se asteapta rectificarea bugetara.
“Plata integrala se va face cel mai probabil in alte doua transe”, a precizat Eugen Curteanu, secretar de stat in cadrul MDRT.
In schimb, in Germania, Austria, Cehia si Slovacia, prima de stat este platita automat de autoritati in cel mult doua saptamani de la primirea cererii din partea bancilor pentru locuinte.
“Fondurile au fost virate in fiecare an in luna februarie, fara intarzieri. Este un lucru sigur”, a precizat Johann Ertl, directorul general al Raiffeisen Bausparen, banca de locuinte din Austria.
In prezent, Romania are una din cele mai mici rate de penetrare a produselor de economisire-creditare din Europa, doar 1,6% dintre romani achizitionand un astfel de produs, comparativ cu 60% in Austria si 37% in Germania. In Ungaria, Slovacia si Croatia procentele sunt cuprinse intre 13% si 20%.

Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News

Comparații

Credite imobiliare

Credite imobiliare
  • Compari ofertele și economisești bani
  • Aplici online la credit
  • Verifici situația de la Biroul de Credit
Compară
Educație financiară

Banchereza, pe înțelesul tuturor

  • Te ajutăm să înțelegi mai ușor contractele bancare
  • Vorbim în termeni simpli, pe înțelesul tău
  • Sfaturi financiare pentru consumatori
Citește

Un proiect susținut de

BCR

Credite imobiliare

Alte Articole

Refinantare fara costuri pentru creditele ipotecare pe model baltic

Refinantare fara costuri pentru creditele ipotecare pe model baltic

Autoritatile de reglementare din Lituania au in vedere facilitarea refinantarilor pentru creditele ipotecare prin eliminarea costurilor pentru debitori, o initiativa de care sunt atrase de asemenea Estonia si Letonia. Conso.ro a consultat propunerea si o prezinta, in exclusivitate, in atentia decidentilor din Romania.

02 Iul 2024 | Credite imobiliare
Cat a economisit in 2 ani un roman cu credit ipotecar care a migrat de la ROBOR la IRCC (III)

Cat a economisit in 2 ani un roman cu credit ipotecar care a migrat de la ROBOR la IRCC (III)

Conso a cerut mai multor banci de top de pe piata locala sa calculeze cat s-ar fi economisit in 2 ani prin migrarea de la ROBOR la IRCC pentru un credit de 500.000 lei pe 30 de ani. Dupa raspunsurile ING Bank, Exim Banca Romaneasca si Raiffeisen Bank publicate anterior, acum trecem in revista exemplul oferit de BCR.

05 Iun 2024 | Credite imobiliare
Cat a economisit in 2 ani un roman cu credit ipotecar care a migrat de la ROBOR la IRCC (II)

Cat a economisit in 2 ani un roman cu credit ipotecar care a migrat de la ROBOR la IRCC (II)

Conso a cerut mai multor banci de top de pe piata locala sa calculeze cat s-ar fi economisit in 2 ani prin migrarea de la ROBOR la IRCC pentru un credit de 500.000 lei pe 30 de ani. Dupa raspunsul ING Bank publicat anterior, acum trecem in revista exemplele oferite de Exim Banca Romaneasca si Raiffeisen Bank.

04 Iun 2024 | Credite imobiliare
Cat a economisit in 2 ani un roman cu credit ipotecar care a migrat de la ROBOR la IRCC

Cat a economisit in 2 ani un roman cu credit ipotecar care a migrat de la ROBOR la IRCC

Conso a cerut celor mai importante 9 banci de pe piata locala sa calculeze cat a castigat in ultimii 2 ani o familie care a luat pe 15 aprilie 2019 un credit de 500.000 lei pe 30 de ani cu dobanda variabila formata din ROBOR si o marja fixa, pe care l-ar fi convertit in 15 aprilie 2022 intr-un imprumut cu dobanda legata de IRCC.

03 Iun 2024 | Credite imobiliare

TE AJUTĂM SĂ-ȚI FACI CALCULELE

Calculatoare

Credit maxim

Calculează suma maximă pe care o poți împrumuta în funcție de venitul tău

Rate credit

Calculează rata lunară, DAE și graficul complet de rambursare la creditul tău

Refinanțare credit

Calculează suma pe care o poți economisi dacă îți refinanțezi creditul