Curtea Constitutionala a discutat, in sedinta publica din 11 octombrie, mai multe dosare privind exceptiile de neconstitutionalitate ridicate de banci pe Legea 77/2016 privind darea in plata. Bancile au cerut ca legea sa fie declarata neconstitutionala atat in cazul mai multor articole, cat si in ansamblul sau.
Avocatii bancilor au contestat caracterul retroactiv al Legii, pe motiv ca aceasta se aplica si creditelor in derulare la momentul adoptarii. In plus, acestia sustin ca actul normativ afecteaza dreptul la proprietate al creditorilor.
Totodata, Legea este criticata de avocatii bancilor pentru ca nu include niciun fel de conditie privind situatia materiala a debitorului.
Ce spun avocatii bancilor?
Stan Tarnoveanu, reprezentantul Raiffeisen Bank, a sustinut ca Legea incalca dreptul la proprietate prevazut in Constitutie la art. 44, fara sa respecte vreuna dintre conditiile in care drepturile pot fi restranse.
„Legea este un dezastru pentru ca incalca toate principiile din Constitutie (…) Ingerinta nu este deloc rezonabila pentru ca nu analizeaza supraindatorarea si echilibrul”, a adaugat Tarnoveanu.
La randul sau, Ana Diculescu Sova, reprezentantul BCR, a facut referire la Codul civil, care prevede ca legea se aplica doar pentru viitor, si la faptul ca darea in plata face o derogare de la acest lucru.
„Nu exista retroactivitate atunci cand legea noua reglementeaza efectele viitoare ale unui act trecut”, spune Diculescu Sova. In cazul de fata, insa, darea in plata afecteaza toata ipoteza pe care au fost intemeiate contractele.
Argumentele avocatilor care reprezinta consumatorii
Pe de alta parte, Gheorghe Piperea, reprezentant al debitorilor, a spus ca Legea darii in plata este o lege a protectiei consumatorilor, unde sunt permise mai multe ingerinte intre parti. ”Este o eroare sa se trateze ca o lege de drept civil (…) Toate aceste discutii care fac referire la dispozitiile din Codul civil sunt neavenite”, a spus Piperea.
El a expus cauza celor care au luat credite in perioada 2006-2008, pentru care au platit avans si rate lunare, sume care nu li se restituie atunci cand dau in plata. Astfel, in aceste contracte cu executare succesiva, darea in plata nu opereaza retroactiv, spune Piperea.
„Legea nu isi propune sa reinvie efectele contractului. Avansul, platile nu se restituie. Sunt intangibile”, spune avocatul.
Astfel, Piperea sustine ca interesul public pentru a limita drepturile creditorilor este justificat, pentru ca, in perioada de boom, clasa de mijloc a fost supraindatorata si apoi ruinata din cauza acestor contracte. Mai mult, bancile au semnat contracte de ipoteca ce acopereau creditele la acel moment, conform evaluarilor proprii.
La randul sau, si avocatul Alexandra Burada a aratat, in documentul transmis Curtii Constitutionale in calitate de reprezentant al unei familii aflata in proces cu creditorul, ca Legea privind darea in plata se adreseaza consumatorilor, iar contractele incheiate de acestia sunt contracte de adeziune, aceste relatii contractuale fiind supuse reglementarilor europene si nationale privind protectia consumatorilor.
In plus, daca Legea este considerata o ”ingerinta” a statului roman, acesta a actionat justificat si proportional cu situatia pe care bancile au determinat-o si pe care nu au dorit in niciun moment sa o remedieze, situatie perpetuata cu concursul autoritatii de supraveghere, mai spune Burada.
”De la momentul de ”boom” al creditarii cetatenii romani au ”beneficiat” doar de o lipsa reala de protectie si de inexistenta unor alte masuri de coercitie de natura a obliga creditorii la restabilirea echilibrului contractual prin revizuirea conditiilor aplicabile contractului”, a mai spus Burada.
Mai mult, pe langa faptul ca debitorii nu au fost informati in mod adecvat de catre banci cu privire la riscurile asociate creditului ipotecar, impactul crizei a agravat situatia financiara a acestora, situatie dublata de cresterea costurilor creditului (majorarea unilaterala a dobanzilor, cresterea cursului valutar, lipsa solutiilor reale de usurare a poverii suportate).
”Lasand la o parte argumentele profund teoretice si tehnice, exista un singur adevar: exista o asteptare legitima a cetatenilor ca Statul sa ii protejeze, iar daca acesta din urma a esuat in trecut, este de datoria sa sa intervina, sa corecteze”, a mai spus Burada.
Curtea a ramas in pronuntare
Procurorul de sedinta, reprezentant al Ministerului Public, a cerut Curtii Constitutionale admiterea exceptiilor de neconstitutionalitate ale legii darii in plata.
”Apreciem o parte dintre criticile formulate drept intemeiate. Nu se acopera scopul din expunerea de motive (...) Se aplica oricaror debitori, inclusiv celor care dispun de mijloace materiale pentru a rambursa creditele”, a aratat reprezentantul Ministerului Public, cu referire la faptul ca in lege nu exista nicio referire la situatia materiala a debitorului, deai in expunerea de motive se vorbeste de romanii cu probleme la plata ratelor.
Astfel, dupa ce au ascultat timp de aproape patru ore opiniile avocatilor bancilor, precum si pe cele ale clientilor, judecatorii Curtii au ramas in pronuntare.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
