Deputati din toate partidele pun la colt legea falimentului personal

Parlamentarii unei comisii din Camera Deputatilor s-au aratat nemultumiti de forma proiectului de lege privind falimentul personal si au decis, in unanimitate, sa il avizeze negativ. Interesant este ca la Comisie n-au fost prezenti decat reprezentantii Asociatiei Romane a Bancilor si ai institutiilor statului care au formulat obiectii.

Proiectul de lege a fost gandit de unul dintre avocatii de top din Bucuresti, Gheorghe Piperea si promovat in Parlament prin intermediul senatorului Iulian Urban si al altor 12 senatori PDL in toamna anului 2009. Proiectul isi propune, in esenta, sa protejeze datornicii de buna credinta de anumite abuzuri ale creditorilor.

Dupa mai multe luni in care proiectul de lege a tot fost amanat la Senat, desi a beneficiat de dezbatere in procedura de urgenta, la finalul lunii martie a fost pana la urma adoptat de aceasta camera a Parlamentului. Si nu oricum, ci cu un vot zdrobitor – 76 de voturi pentru, din 79 exprimate.

Proiectul a intrat acum si in dezbaterea Camerei Deputatilor, care are ultimul si cel mai important cuvant de spus, fiind camera decizionala. Prima comisie care l-a dezbatut, in vederea avizarii, a fost Comisia pentru politica economica, reforma si privatizare. Si l-a expediat foarte rapid, avizandu-l negativ, in conditiile in care toti cei 22 de deputati au ajuns la concluzia ca forma proiectului de lege nu este una corespunzatoare si ca, prin urmare, acesta ar trebui refacut.


Bancherii se opun, guvernul le tine isonul



Interesant este ca, la dezbaterile din comisie, n-au participat decat reprezentantii institutiilor care se opun, intr-un fel sau altul, adoptarii proiectului de lege: Asociatia Romana a Bancilor, Banca Nationala a Romaniei, Ministerul Justitiei si Agentia Nationala de Administrare Fiscala.

Din motive greu de inteles, la dezbaterea proiectului n-au fost invitati nici initiatorii, nici reprezentantii Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, nici reprezentanti ai asociatiilor neguvernamentale implicate in sustinerea intereselor consumatorilor.

Motivele invocate de cei care se pronunta impotriva proiectului de lege sunt unele care tin mai mult de forma decat de fond. Si care n-au facut decat sa repete, in buna masura, observatiile cuprinse in punctul de vedere negativ exprimat de guvern la inceputul acestui an, atunci cand proiectul a fost luat in discutie de Senat.

Nici unul dintre contestatari n-a venit cu solutii de imbunatatire a legii, desi o parte a institutiilor statului sustin ca nu sunt impotriva fondului - a existentei acestei reglementari, ci a formei - a unora dintre prevederile proiectului de act normativ.

Care sunt contraargumentele bancherilor?



Cei care se opun cu inversunare sunt bancherii. In argumentarea pozitiei acestora, consilierul de comunicare al ARB, Gabriela Folcut, a prezentat comisiei parlamentare cateva argumente cel putin discutabile.

Unul dintre ele ar fi acela ca actualul context economic nu reprezinta un moment oportun pentru adoptarea legii. Insa proiectul a fost propus spre dezbatere tocmai datorita situatiei delicate prin care trec multe familii de romani, din cauza consecintelor nefaste carora trebuie sa le faca fata in contextul crizei financiare internationale, care a afectat si Romania. Mai mult, o reglementare similara a fost adoptata inca de anul trecut de Polonia, si nu s-au inregistrat nici un fel de probleme in sistemul bancar polonez. In plus, aproape toate tarile europene dispun de o legislatie care protejeaza persoanele supraindatorate de buna credinta.

Un alt argument enuntat de reprezentanta ARB prezenta la comisie a fost acela ca bancile aplica “masuri pentru ajutorarea agentilor economici, cum ar fi reesalonarea, amanarea de la plata pentru 6 luni sau scaderea ratei dobanzii”. Argumentul cade din start, pentru ca proiectul de lege se refera la datoriile persoanelor fizice si nu ale companiilor.

Insa chiar si daca explicatiile reprezentantului bancherilor ar fi vizat situatia persoanelor fizice, acestea n-ar fi stat in picioare. Sunt extrem de putine cazurile in care bancherii au aplicat inlesniri pentru persoanele fizice, chiar si atunci cand acestea s-au adresat bancilor cu rugamintea de a-i intelege si de a-i ajuta sa depaseasca momentul. Stau marturie numeroase postari la Vocea Clientului, dar si cazul unui client al unei banci pe care Conso.ro l-a facut public in 2009.

Un alt argument l-a reprezentat faptul ca “efectele crizei au afectat si sistemul bancar, dar acest lucru nu a fost transferat asupra clientului final (...) Anul trecut, din 42 de banci, doar 22 au incheiat anul pe profit, iar 20 pe pierdere”. Ca multe banci au transferat o buna parte a facturii crizei catre clientii existenti stau marturie numeroase articole publicate pe Conso.ro si relatari ale clientilor.

Iar referitor la pierderile inregistrate de unele banci, parte din ele s-au datorat, probabil, si incapacitatii de adaptare la criza, inclusiv prin lipsa unei restructurari reale a activitatii, numarului de unitati si a personalului. In orice caz, este mai mult decat logic ca bancile trebuie sa aiba o capacitate mult mai mare de a se adapta si de a face fata crizei decat o persoana fizica oarecare, care de multe ori nu dispune nici de cunostinte economice elementare.


Batalia finala se da la comisia juridica


Avizul negativ al comisiei pentru politica economica nu este insa decisiv. Si la Senat, Comisia economica, industrii si servicii l-a avizat tot negativ, insa efectul acestui aviz asupra comisiei juridice si asupra plenului Senatului a fost nul.

Batalia finala se va da la Comisia juridica a Camerei Deputatilor. Si avand in vedere faptul ca reprezentantii Ministerului Justitiei si-au afirmat disponibilitatea de a lucra, impreuna cu membrii acestei comisii pentru imbunatatirea textului initiativei legislative, exista sanse bune ca proiectul sa fie avizat favorabil de Comisia juridica. Daca va fi asa, sansa ca proiectul sa devina lege va fi una foarte mare.

Conso.ro va urmari cu atentie dezbaterile pe marginea acestei legi si modul in care atat reprezentantii puterii legislative, cat si ai institutiilor statului vor trata acest subiect care priveste soarta multor familii de romani afectate de criza financiara.


Distribuie articolul


Un proiect sustinut de

Banchereza, pe intelesul tuturor


Te ajutam sa intelegi mai usor contractele bancare

Vorbim in termeni simpli, pe intelesul tau

Sfaturi financiare pentru consumatori

Mai mult

ALTE ARTICOLE - Credite nevoi personale


Cum iti poti refinanta creditul de consum pe 10 ani
Cum iti poti refinanta creditul de consum pe 10 ani

Bancile pot folosi în acest scop parghia oferita de un regulament al BNR din iulie 2020 care lasa mai mult spatiu de manevra finantatorilor in contextul in care debitorii se confrunta cu probleme pe fondul pandemiei.

12 Aprilie 2021 | Credite de consum

Creditele de consum intra in primavara cu discounturi
Creditele de consum intra in primavara cu discounturi

Mai multe banci isi asteapta in aceasta perioada clientii cu dobanzi mai mici la creditele de nevoi personale si avantaje colaterale.

3 Martie 2021 | Credite de consum

Creditele online devin tot mai populare
Creditele online devin tot mai populare

Cu documentele de identitate la indemana, un dispozitiv cu camera pentru identificare si documentatia semnata electronic pe e-mail sau in cont, sunteti pregatiti pentru acordarea unui imprumut online. Conso va ofera cateva exemple concrete de aplicatii online pentru un credit.

3 Februarie 2021 | Credite de consum

Cu cat cresc ratele bancare dupa suspendarea platii?
Cu cat cresc ratele bancare dupa suspendarea platii?

Autoritatile au extins si in 2021 masura suspendarii ratelor la credite, dar cei care au solicitat-o deja anul trecut vor putea sa prelungeasca conditionat acest moratoriu.

6 Ianuarie 2021 | Credite de consum

Mai multe articole

GHIDURI


Ghid credite de consum

Finantatorii acorda mai multe tipuri de credit de consum, cele mai des intalnite fiind creditele pentru nevoi personale (cu si fara ipoteca). Perioada maxima pe care se acorda creditele de nevoi personale a fost reglementata de catre BNR la 5 ani. Informatii despre suma imprumutata, costul creditului, alegerea tipului de credit si garantia imprumut

Biroul de Credit

Biroul de Credit s-a infiintat in anul 2003, avand 25 de banci ca principali actionari. Baza sa de date cuprinde, atat date furnizate de bancile actionare cat si de la banci si alte institutii care au calitatea de participanti. In acest fel, se verifica atat comportamentul de plata din trecut, cat si gradul de indatorare al clientului. Totul despre

Centrala Riscurilor de Credit (CRC)

Centrul Riscurilor de credit - CRC este un centru de colectare de date care functioneaza in cadrul Bancii Nationale. Aceasta functioneaza ca un birou de credit, unde sunt raportate informatii de risc bancar si informatii despre fraudele cu carduri. La CRC, raporteaza informatii si au acces la baza de date toate institutiile de credit din Romania. T

Noua legislatie a creditului

De fiecare data cand solicita informatii despre un credit, fie ca este vorba despre un credit cu ipoteca sau de un credit negarantat, clientii trebuie sa primeasca de la functionarul bancar o fisa standard cu detaliile principale ale produsului. Ce drepturi am cand ma informez? Ce drepturi am la analiza dosarului? In ce conditii pot renunta la cred

Cum sa te imprumuti prudent in 3 pasi?

Inainte de a merge la banca sa intrebi ce suma maxima poti imprumuta, este vine sa iti faci de acasa temele. Nimeni nu stie mai bine decat tine situatia financiara si cat de mult iti poti permite sa platesti. Te ajutam sa iti faci calculele: cat de mult cheltuiesti, care este venitul disponibil si cat poti rambursa in Ghidul Cum sa te imprumuti pru

Inapoi sus