Traiectoriile forintului, zlotului, coroanei din Cehia sau leului fata de euro nu sunt foarte asemanatoare dar aprecierea in termeni reali e o trasatura comuna.
In ultimii 5 ani am vazut o pandemie si inghetarea activitatii economice, inceputul unui conflict armat in Europa si explozia preturilor materiilor prime, scaderea dobanzilor la minime istorice si urcarea lor spectaculoasa doi ani mai tarziu, astfel incat au existat ocazii bune pentru volatilitate si mari emotii in pietele valutare.
Pe 10 mai 2019 un euro valora 323 forinti, 430 zloti, 25,7 coroane din Cehia sau 4,76 lei. Unde se afla cursul acum, pe 10 mai 2024?
Euro se schimba pentru 387 forinti, cotatia pentru zlot a ramas tot la raportul 430 zloti/euro, coroana din Cehia s-a apreciat chiar (1 euro=24,9 coroane acum) iar in cazul Romaniei avem curs depreciat usor, cu 1 euro valorand 4,97 lei.
In procente-zlotul a stat pe loc fata de euro, forintul s-a depreciat cu 19% in 5 ani, leul cu 4,4%, iar coroana ceha s-a apreciat cu 3,1%.
Dupa cum se vede, toate valutele regionale s-au apreciat in termeni reali fata de euro (coroana si in termeni nominali), avand in vedere ca am traversat intre timp si o perioada inflationista. De pilda doar in 2022, inflatia in cele 4 tari a fost de 24,5% (Ungaria), 15,7% (Cehia), 16,8% (Polonia) sau 16,4% in Romania in vreme ce la nivelul UE media a fost de 9,2%.
Cu un curs apreciat ca in Cehia, stabil ca in Polonia sau depreciat usor ca in Romania cei care au pariat pe valutele regionale au avut de castigat semnificativ in fata euro din diferentialul de dobanda in ultimii 5 ani, depozitele in monedele nationale fiind mai bine remunerate decat cele in euro.
Performantele din trecut nu sunt o garantie pentru viitor
Daca privim retrospectiv, multi vor avea impulsul sa identifice situatia actuala ca punct de pornire pentru noi castiguri in viitor, doar a functionat atat de bine plasarea banilor in valutele regionale in fata alternativei depozitelor in euro.
Totusi, nici in ultimii 5 ani lucrurile nu au mers atat de lin cum pare acum, nu toate bancile centrale din regiune au o politica a flotarii controlate. De pilda la inceputul anului 2022, cand razboiul din Ucraina trimitea o unda de soc in Europa, iar preturile materiilor prime incepeau sa urce, euro se apreciase fata de zlot pana aproape de 4,9 zloti/euro, o crestere cu peste 10% raportat la cotatiile din prezent.
Forintul avusese la randul sau un varf la 424 HUF/euro in 2022, iar coroana din Cehia se depreciase in timpul pandemiei la 27,7 coroane/euro (martie 2020).
Faptul ca 2024 este an electoral in Vest si lucrurile tind sa arate mai bine, cu o inflatie in scadere, multe promisiuni electorale (dublate de alocarile bugetare corespunzatoare) si burse in expansiune, nu ar trebui sa ne faca sa pariem pe aceasi evolutie si in 2025, cand unele din dezechillibrele bugetare acumulate ar trebui ajustate prin politici de austeritate (vezi si in Romania cresterea deficitului bugetar si a celor comercial si de cont curent din ultimii ani).
Cu atat mai mult cu cat in capitalism exista o anumita ciclicitate, iar perioadele de expansiune aduse de cresterea creditului privat sau guvernamental sunt succedate invariabil de unele de contractie, cand cheltuielile guvernului sunt taiate, iar puterea de cumparare a populatiei scade.
In concluzie, chiar daca recuperarea decalajelor fata de nivelul de trai din zona euro va fi in continuare o tendinta prezenta in Europa Centrala si de Est, recuperare care se va face atat prin cursul de schimb, cat si printr-o dinamica mai buna a cresterii veniturilor salariale, unele sincope pe parcurs sunt posibile, cum s-a intamplat in timpul pandemiei sau la declansarea conflictului din Ucraina in ultimii 5 ani (anterior am avut criza financiara din 2008-2009).
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
