În ultimii doi ani, piețele financiare au înregistrat o situație rară în istorie – atât metalele prețioase, în special aurul și argintul, cât și bursele majore se află simultan la maxime istorice, dinamica economiei globale oscilând între căutarea unui refugiu și speculație agresivă.
Creșteri ce amintesc de anii ’80 ai secolului trecut
Cotațiile aurului au explodat după 2024. După ce prețul a urcat cu aproximativ +27 % în 2024, a continuat cu un salt de circa +66 % în 2025, iar în primele luni ale anului 2026 a mai adăugat un plus de peste 20 %. Argintul, deși mult mai volatil, a avut performanțe și mai spectaculoase: după un avans de +20 % în 2024, a crescut cu aproape +150 % în 2025, iar în 2026 s-a apreciat cu peste +25 %.
În același interval, indicele american S&P 500 a urcat de asemenea la maxime notabile: +23 % în 2024 și +18 % în 2025, iar în 2026 continuă să rămână pe trend ascendent, deși ascensiunea pare mai temperatǎ.
Această sincronizare între aur și piețele bursiere e neobișnuită, deoarece aurul tinde tradițional să prospere atunci când piețele de acțiuni se retrag; însă în această perioadă, ambele clase de active au performat excepțional.
Ce explică creșterea metalelor prețioase?
Băncile centrale din întreaga lume au făcut achiziții susținute pe parcursul ultimilor ani, continuând trendul dinaintea lui 2024.
Țări precum Rusia și China folosesc aurul ca instrument de reducere a dependenței de dolar și de consolidare a rezilienței financiare, mai ales în contextul sancțiunilor și tensiunilor internaționale.
Rusia deține aproximativ 2.330–2.336 tone de aur, intrând în topul mondial al deținătorilor oficiali. China, oficial, deține în jur de 2.300 tone de aur în rezervele sale, dar analiza pieței sugerează că cifrele reale ar putea fi semnificativ mai mari, inclusiv prin achiziții nedocumentate sau stocate în afara bilanțului. Beijingul intenționează să reducă expunerea la dolari și să crească rolul aurului în rezerve pentru stabilizarea monedei și ca instrument strategic pe termen lung.
Comparativ, aurul reprezintă acum o proporție semnificativă din totalul rezervelor oficiale în state precum Rusia (aproximativ 25–34 % conform unor estimări), în timp ce în China ponderea este încă relativ moderată (în jur de ~7 % din rezerve, dar într-o creștere constantă).
Un alt exemplu relevant este Polonia, unde strategia băncii centrale privind aurul a fost una dintre cele mai dinamice din Europa. La finalul lui 2024, aurul reprezenta circa 16,9 % din rezervele totale oficiale ale Poloniei. Până la sfârșitul lui 2025, această pondere a urcat la aproximativ 28,2 %. NBP și-a propus oficial un obiectiv de creștere a ponderii aurului până la 30 % din totalul rezervelor, consolidând astfel rolul metalului galben în strategia sa de constituire a rezervelor. Această mișcare este una dintre cele mai rapide creșteri procentuale observate în structura rezervelor naționale, sugerând că băncile centrale europene și emergente sunt tot mai dispuse să convertească o parte din activele tradiționale în aur.
Dimensiunea speculativă a pieței
Pe lângă fundamentul real și strategic al rezervelor, piața metalelor prețioase a atras și capital speculativ intens. Argintul, de exemplu, a beneficiat de interesul investitorilor care au mizat pe continuarea trendului ascendent al prețului – ceea ce a generat creșteri de două cifre procentuale într-un an. Acest fenomen, caracteristic unui raliu puternic, poate amplifica volatilitatea și creează riscuri de corecții bruște pe termen scurt, atunci când sentimentul de piață se schimbă sau când condițiile de finanțare devin mai stricte.
Ce pârghii există pentru contracararea acestei mișcări pe piața metalelor prețioase?
Prima măsură care poate stopa creșterea prețurilor este majorarea agresivă a dobânzilor, cum s-a întâmplat în anii ’80. Numai că economiile occidentale sunt prea îndatorate acum pentru a-și mai permite dobânzi cu două cifre la titlurile de stat.
Există, de asemenea, măsuri directe de reglementare – marjele de tranzacționare mai ridicate, cerințe de capital mai stringente pentru poziții cu levier ridicat și reguli mai stricte pentru derivate.
Dar și mecanisme indirecte – corecțiile pe piețele bursiere largi pot forța investitorii să închidă poziții speculative pe metale pentru a acoperi pierderi în alte segmente ale portofoliului.
Aur și burse la maxime simultan. Cât poate dura asta?
Situația actuală este extrem de rară: aurul se tranzacționează la niveluri record, iar bursele majore (precum S&P 500) sunt de asemenea la maxime istorice. Această convergență sugerează două componente principale: apetit global pentru risc și active reale (investitorii caută să combine expunerea la creșterile bursiere cu protecția oferită de aur în contexte de incertitudine macroeconomică și geopolitică) și o combinație de factori fundamentali și speculativi (cererea băncilor centrale, temerile privind inflația și politicile monetare, dar și fluxurile speculative crescute spre active reale).
Din punct de vedere istoric, bursele de acțiuni sunt mai susceptibile la corecții în fața unor șocuri economice sau de lichiditate, întrucât depind de perspectivele de creștere corporativă și de costul capitalului. Metalele prețioase, susținute de cererea strategică a băncilor centrale și de rolul lor de active de refugiu, pot rezista mai bine într-un astfel de scenariu, cel puțin în prima fază, câtă vreme corecțiile acțiunilor nu se prelungesc, determinând investitorii cu portofolii diversificate să compenseze pierderile de pe anumite active cu închideri de poziții câștigătoare de pe altele.
Cum puteți investi în aur și argint?
Investiția în aur și argint poate îmbrăca diverse forme, de la deținerea fizică de lingouri, monede sau bijuterii, până la investițiile online, sub formă de ETF-uri, CFD-uri, acțiuni ale companiilor miniere, etc.
Fiecare formă de investiție are avantaje și dezavantaje, adresându-se unei alte categorii de investitori.
Bijuteriile aduc nu doar o creștere de valoare, ci și o utilitate legată de admirația pe care o poate aduce purtarea lor. În schimb, investițiile în lingouri sau cele online, pot fi lichidizate mai ușor, pentru a marca profiturile.
Mari bănci de investiții, cum este Goldman Sachs, anticipează că creșterea prețului aurului va continua, avansând un nivel de 5.400 de dolari pe uncie la finalul lui 2026.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
