Mai multe banci centrale dau semne ca se apropie de finalul ciclului de crestere a dobanzilor sau ca au atins deja acel punct. Cum se comporta in astfel de situatii pietele financiare?
Fed-ul din Statele Unite a redus pasii cu care creste dobanda de politica monetara in decembrie (de la 0,75% la 0,5%) si se se asteapta noi majorari de dobanda in 2023, dar in pasi mai mici si mai rari astfel incat de la nivelul de 4,25%-4,5% in prezent se estimeaza ca se va depasi usor nivelul de 5% anul viitor, urmand ca din 2024 sa urmeze taieri de dobanda.
BCE care a inceput mai tarziu majorarile are de recuperat fiind abia la 2,5-2,75% in prezent dar va ajunge probabil spre mijlocul anului viitor la finalul acestui ciclu de majorare a dobanzilor.
In vecini, banca Ungariei care a inceput printre primele majorarile de dobanda a dat de inteles pietelor ca a terminat procesul (13% este dobanda de politica monetara in Ungaria) si este foarte posibil sa inceapa prima ajustarile de dobanzi din regiune desi inflatia se mentine la valori de peste 18% in tara vecina.
In Romania, la o inflatie de aproape 17% avem o dobanda de politica monetara de 6,75%, printre cele mai mici din regiune.
Inflatia va da semnalul inversarii trendului dobanzilor
Pentru ca dobanzile sa fie reduse ar trebui ca inflatia sa dea semne convingatoare ca a intrat pe o traiectorie de scadere.
Cresterea dobanzilor alunga banii speculativi din piete, fonduri care pariaza inclusiv pe cresterea pretului marfurilor.
Va fi insa suficient pentru reducerea presiunilor pe care le-au sportat in ultima vreme preturile din energie?
Inflatia mare din Occident a avut ca principala sursa energia iar gazul lichefiat scump american care inlocuieste temporar in Europa gazul rusesc, precum si aplicarea unui plafon asupra produselor petroliere rusesti ce reduce de asemenea oferta pentru Europa, nu contribuie la reducerea acestor presiuni.
Si, cata vreme vom avea preturi mari la energie, costurile apreciabile ale producatorilor vor fi transferate consumatorilor, scaderea puterii de cumparare a celor din urma va impune fixarea unor marje de profit mai mari pentru producatori care sa compenseze vanzarile mai mici si tot asa, spirala inflatiei se autoalimenteza in loc sa se calmeze.
Bursele pot da o mana de ajutor procesului dezinflationist
Majoritatea analistilor care pomenesc de evolutiile economiei globale in 2023 vorbesc de recesiuni, scadere economica, o perioada mai dificila pentru consum.
Dobanzile ridicate si puterea de cumparare diminuata ar avea impact asupra rezultatelor companiilor si bursele ar reactiona corespunzator.
De altfel, istoric vorbind, incheierea unui ciclu de majorare a dobanzilor este urmata de o perioada de platou pentru burse si apoi avem corectii abrupte.
Iar acele corectii, prelungite pe mai multe luni, imping in final si preturile marfurilor si energia mai jos.
Deci exact unde ar dori sa ajunga bancile centrale inainte de a relua ciclul de crestere a dobanzilor.
Iar la inceputul oricarui ciclu de crestere a dobanzilor este momentul sa detinem active care s-au depreciat cel mai mult pe durata majorarii dobanzilor, de aceasta data pe termen mai lung.
Un scenariu de urmarit anul viitor este deci intrarea pietelor financiare intr-o faza de platou la finalul ciclului de crestere a dobanzilor din partea bancilor centrale si aparitia unor corectii importante in piete dupa aceasta perioada platou, atunci fiind cel mai bun moment pentru a migra de pe plasamentele monetare inapoi spre actiuni.
Cand s-ar putea produce asta? Avand in vedere ca in februarie-aprilie am putea avea incheierea ciclului de crestere a dobanzilor in SUA si inca 2-3 luni pentru faza de platou, pe finalul anului viitor-inceputul lui 2024 ar putea apare adevaratele oportunitati la cumpararea de actiuni.
Informatiile cuprinse in acest articol sunt cu caracter informativ si contin opinii personale ale autorului. Opiniile prezentate in articole nu reprezinta recomandari de investitii si nici consiliere financiara personalizata cu privire la investitiile dumneavoastra.
