Valoarea detinerilor populatiei in banci s-a contractat in martie, dovada ca inflatia, dar si nesiguranta adusa de razboi, au inceput sa muste din banii pusi de-o parte. Bancile au inceput sa urce la randul lor dobanzile.
Economiile populatiei pastrate la vedere sau in depozite la termen reprezentau la finalul anului 2019 o suma de 222,3 miliarde lei. Un mai tarziu, acestea urcasera la 256,6 miliarde lei, iar la sfarsitul anului 2021 totalizau 283,8 miliarde lei.
Tendinta parea sa continue netulburata si in 2022, pentru ca in ianuarie si februarie am avut cresteri ale soldului per total-285,4 miliarde in ianuarie si 286,3 miliarde lei in februarie 2022.
Brusc insa, luna martie consemneaza prima contractie mai importanta din ultimii trei ani, de la 286,3 miliarde se coboara la 281,8 miliarde lei, o scadere mai mare decat cresterea cumulata in ianuarie si februarie.
O prima explicatie poate fi pusa pe seama inflatiei (ajunsa la 10 procente intre timp) care a erodat treptat puterea de cumparare astfel incat multi au apelat la economiile din banci.
Un factor care nu ar trebui neglijat este insa conflictul din Ucraina. Este posibil ca o parte a romanilor sa fi simitit nevoia unei rezerve mai mari de cash in casa, pentru orice eventualitate, mai ales ca in caz de conflict armat evolutiile pot fi imprevizibile.
Mai mult de jumatate din bani stau «la vedere»
Din cele 281,8 de miliarde lei pastrate de romani in banci sumele care nu sunt tinute nici in depozite, nici in conturi de economii, ci la vedere, reprezinta 175,1 de miliarde lei.
Decizia de a tine atat de multi bani la vedere se poate explica prin dobanzile foarte mici acordate de principalele banci in utima vreme, multi considerand ca pot renunta la dobanzi de 1-2% pe an la lei, diminuate si cu impozitul de 10% pe dobanzile bancare, pentru mobilitatea sporita a economiilor din conturile curente.
Dintre acestea, mai mult de jumatate sunt tinute in lei - 94,5 miliarde (in scadere de la valoarea de 99,8 miliarde din februarie) iar cele in euro reprezinta echivalentul a 71,6 miliarde lei (in crestere de la 68 miliarde lei in februarie). In alte valute erau pastrati 8,9 miliarde lei, in crestere de la 8,4 miliarde lei in februarie, semn ca si plasamentul in dolari are inca fanii sai.
Cu alte cuvinte, o parte a deponentilor se asteapta la vremuri mai putin bune pentru cursul de schimb in ciuda stabilitatii din ultima vreme (in luna martie a fost de altfel o cerere mai mare de valuta, mai multe case de schimb oferind in premiera cotatii mai bune la cumparare decat cele oficiale de la BNR).
Depozitele la termen reprezentau in martie 106,7 miliarde lei, in scadere de la 109,9 miliarde lei in februarie. Dintre acestea, 62,2 miliarde lei sunt depozitele la termen in lei (in scadere de la 64,9 mililarde lei in februarie) iar depozitele in euro insumeaza echivalentul a 38,6 mililarde lei (in scadere de la 39,2 miliarde lei in februarie). Depozitele in alte valute au ramas la o valoare de 5,7 miliarde lei in martie, foarte apropiata de cea din februarie.
Cum se observa, valoarea depozitelor la termen in euro a scazut la randul sau, in conditiile in care dobanzile la termen aici au ramas in intervalul 0,1-0,5% pe an, existand banci care ofera chiar 0% iar unele refuzand de altfel sa mai constituie depozite in euro (precum ING Bank).
Schimbari de strategie ale bancilor
In fata acestei tendinte, bancile nu par sa fi ramas pasive. Chiar si cele mari, care in mod traditional ofereau, cu exceptia notabila a CEC Bank, dobanzi mai putin atractive la depozite, dau semne ca isi schimba strategia.
In ultima perioada mai multe banci, in special de talie mica si medie,
au anuntat cresteri ale randamentelor pentru depozitele la termen (TBI Bank, Intesa, ING Bank, Banca Romaneasca, etc).
In unele cazuri se merge pe bonificarea suplimentara a fondurilor noi, in altele s-a ridicat stacheta dobanzilor fara discriminari.
Chiar daca dobanzile oferite nu au ajuns sa concureze inca inflatia, este de notat ca bancile incep sa se apropie de oferta Trezoreriei la titlurile de stat pentru populatie.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
