Deși Guvernul se împrumută tot mai scump în moneda unică europeană, atât de la populație, cât și de la investitori instituționali, băncile românești nu se simt obligate să încurajeze economisirea în euro.
Faptul că BNR asigură în continuare lichiditate la discreție băncilor comerciale, mutarea creditării preponderent în lei și dorința autorităților de a descuraja convertirea economiilor în euro cât mai mult timp posibil sunt posibilele cauze ale represiunii financiare la care sunt supuși deponenții în euro din România. Ei încasează, într-un stat cu rating investițional apropiat de categoria junk, dobânzi la depozite mai mici decât cele încasate, în medie, de deponenții europeni.
Din fericire pentru aceștia, creșterea
cursului de schimb euro-leu cu aproape 5% în 2026 (până la 19 octombrie) a compensat acest dezavantaj. Au existat însă și ani în care cursul a fost stabil, iar dobânzile la depozitele la termen în euro au fost chiar mai mici.
De pildă, în 2024, dobânda medie la depozitele noi în euro ale populației a fost de numai 1,66%.
În Olanda, dobânzile depășesc 2,54% pe an
Potrivit buletinului lunar al BNR, la nivelul lunii august, dobânda medie în euro la depozitele noi ale populației cu scadența între șase luni și un an era de 2,08%, în scădere de la 2,22% în iulie.
Există și valori de vârf: 2,54% pe an în Olanda, 2,53% în Finlanda și 2,52% în Letonia. La cealaltă extremă, găsim dobânzi la depozite de 0,75% în Slovenia, 1,17% în Grecia și 1,29% în Croația.
Dobânzile oferite de bănci contrastează puternic cu cele oferite de stat prin
emisiunile Fidelis, unde randamentele pot depăși 6% pentru scadențele mai lungi. Totuși, garanția oferită la nivelul UE, echivalentă cu 100.000 de euro pentru depozite, începe să fie tot mai apreciată în comparație cu garanția statului pentru titlurile de stat.
Cât poți primi pe termen mai lung în zona euro?
Statisticile BCE oferă repere și pentru scadențe mai lungi în cazul economiilor populației. De pildă, pentru plasamentele cu scadențe de peste doi ani, dobânda medie este de 2,61%.
Cele mai ridicate dobânzi se înregistrează în Lituania (3,31% pe an), Estonia (3,08%) și Letonia (3,02%).
Vecinii noștri bulgari, intrați recent în zona euro, au o dobândă medie de 2,8% pentru depozitele cu scadența de peste doi ani.
Cele mai mici dobânzi se înregistrează în Croația (0,6%) și Spania (1,6%).
Chiar și conturile curente pot aduce ceva!
În România, ne-am obișnuit ca de pe urma unui cont curent să nu ne alegem cu mai nimic. În spațiul euro, însă, dobânda medie este de 0,29%, în vreme ce în Luxemburg (0,6%), Germania (0,51%) și Austria (0,45%), aceste dobânzi par chiar decente.
La polul opus, Cipru ne pare cumva familiar, cu o dobândă de 0%.
Dobânzi mai mari, în special pentru fondurile noi
Noua soluție găsită de bănci pentru a majora totuși dobânzile la plasamentele în euro, fără a crește costurile pentru întreaga bază de clienți, este să ofere randamente mai mari doar deponenților care aduc fonduri noi. Aceste dobânzi promoționale sunt valabile, deseori, doar pentru o perioadă limitată, de câteva luni.
De exemplu, potrivit comparatorului Conso , unde găsiți
cele mai avantajoase dobânzi la depozitele în euro pentru depozitele la termen de un an, clasamentul este condus de TBI Bank (Depozitul Simplu, 3%), urmată de Intesa Sanpaolo Bank (depozit la termen constituit în sucursală, cu fonduri noi, 2,8%), ProCredit Bank (depozit online, 2,5%), UniCredit Bank (depozit constituit în sucursală, cu fonduri noi, 2,3%) și Vista Bank (depozit online, 2,2%).
