Nivelul mare al dobanzilor la creditele in lei are in viziunea BNR o singura explicatie: bancherii nu au destula incredere intr-o scadere a inflatiei astfel incat sa ieftineasca finantarile. Totusi, estimarile BNR indica o rata anuala a inflatiei de pana la 5% in septembrie, iar acest lucru s-ar traduce si prin revenirea creditarii mai ieftine.
Mugur Isarescu, guvernatorul BNR vede pentru luna septembrie o rata a inflatiei de putin peste 4%, intervalul de variatie al estimarii fiind intre 3,8% si 5%.
“Nu exclud ca la inceputul lui octombrie, sa avem o inflatie sub 4%”, a precizat Isarescu in cadrul unei conferinte organizate de FinMedia.
In opinia sa, lectia care trebuie invatata este ca asa cum au crescut in lunile trecute, preturile volatile se vor si reduce. Dar indicele preturilor de baza – Core2 – este inca ridicat si mai sunt corectii de facut.
Bancile nu vor sa obtina bani mai ieftini de la BNR
Criticata de multe ori pentru ca se “incapataneaza” sa mentina dobanda de politica monetara la 6,25%, banca centrala a ripostat. Degeaba este dobanda prea mica sau prea mare, bancherii oricum nu transfera aceste miscari in piata.
Atat dobanzile de pe piata monetara cat si cele oferite clientilor la creditele in lei sunt mult peste rata stabilita de BNR. Mai mult, bancherii au demonstrat in ultimii doi ani ca prefera sa isi obtina lichiditatea oferind randamente crescute la depozite in loc sa “bata la usa BNR” si sa se imprumute.
“Si apoi apar in presa cu un aer doct si spun ca BNR nu sustine creditarea in lei”, a comentat Isarescu.
In opinia lui, exista doua alte mari motive pentru care creditarea in lei ramane in urma, iar dobanzile nu scad: bancherii nu au incredere in trecerea economiei de impasul in care se afla, iar piata monetara nu functioneaza bine.
“Ma astept ca dobanda la creditele in lei sa scada, spre dobanda noastra de politica monetara, daca revine increderea”, a precizat Isarescu.
Concurenta pe depozite este mai importanta
Daca in teorie lucrurile par simple, in practica increderea se pierde intr-o secunda si se recastiga cu greu. O dovada este si faptul ca inainte de publicarea ratei anuale de inflatie pe iunie, care a scazut la 7,93%, analistii financiar-bancari estimau in unanimitate valori mai mari de 8,40%.
O rata mare a inflatiei obliga bancile sa acorde dobanzi mari la depozite, pentru a atrage “vanatorii de randamente”, care nu se multumesc, precum in SUA spre exemplu, cu dobanzi mai mici decat inflatia.
Mai mult, conform bancherilor, in prezent valoarea depozitelor pe care bancile trebuie sa le atraga din piata este mai mare decat disponibilul, astfel incat exista o volatilitate foarte mare a fondurilor de la o banca la alta, ce sustine competitia prin dobanzi.
“Dobanzile mari la depozite sunt necesare bancilor pentru a-si imbunatati raportul credite/depozite. De multe ori acest raport este o preconditie pentru ca bancile mama sa continue sa acorde finantare bancilor locale”, a precizat Rasvan Radu, presedinte executiv al
UniCredit Tiriac Bank.
Dobanzile mari la depozite, obligatorii in cazul unei inflatii ridicate, face ca si costul creditelor acordate sa urce cel putin proportional, astfel incat diferenta sa genereze si un profit.
Pe langa anticipatiile oarecum pesimiste privind inflatia, neincrederea a fost generata si de instabilitatea reglementarilor.
“Nestiind cum se va solutiona problema cu OUG 50 in toamna, bancile au fost prudente si acest lucru se vede in necorelarea dobanzilor cu dobanda cheie”, a argumentat Sergiu Oprescu, presedinte executiv la
Alpha Bank.
Mai mult, chiar si atunci cand lucrurile par sa isi revina este necesara o perioada de timp, de minim 6 luni, pentru ca bancile sa poata reflecta imbunatatirea printr-o scadere de costuri, este de parere Petre Tulin, directorul general al
Bancii Feroviare.
In concluzie, atata vreme cat nu vor vedea semne clare ca lucrurile intra definitiv pe o panta de redresare, este putin probabil ca bancherii sa decida scaderea dobanzilor la lei, atat la depozite cat si la credite. Iar, Banca Nationala nu poate face mai mult in clipa de fata pentru a stimula creditul in lei.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
