Cu toții ne dorim ca, în urma plasamentelor pe care le realizăm, să obținem un randament investițional cât mai mare. Însă pentru a calcula nu doar valoarea nominală, ci câștigul real obținut, trebuie sî comparăm dobânzile titlurilor de stat achiziționate, bunăoară, cu inflația anualizată. Și aici se produc adesea erori.
Mulți deponenți sau investitori în titluri de stat compară, de regulă, ultima inflație comunicată de INS cu dobânda la care Ministerul Finanțelor scoate la vânzare noile emisiuni de titluri de stat sau cu cele mai noi oferte ale băncilor pentru depozitele la termen.
Ceea ce nu e corect, având în vedere că inflația comunicată, să spunem, la începutul lunii septembrie 2025, se referă la perioada august 2024 – august 2025, iar pentru a vedea cum s-au descurcat plasamentele monetare ar trebui să ne raportăm la dobânzile la termen sau la cele oferite de titlurile de stat în august 2024.
De exemplu, în august 2024 am avut o emisiune Fidelis cu dobânzi la lei de 5,8% la un an și de 7% la 5 ani. Inflația în perioada august 2024 – august 2025 a fost de 9,85%. Deci nici donatorii de sânge (dobândă mai mare cu 1 punct procentual, de 6,8%) nu au ieșit în câștig la acea emisiune în termeni reali.
În iunie 2025, inflația anualizată a fost de 5,7%. De această dată, investitorii în titluri de stat au ieșit mai bine – emisiunea din iunie 2024 avea dobânzi la lei de 6% la un an și de 6,85% la 3 ani, iar donatorii primeau 7% pentru scadența la un an. Atât donatorii, cât și cei care au achiziționat titlurile cu scadența la un an au avut de câștigat. În iulie însă, inflația urcase la 7,8% și iar meciul se juca din nou în favoarea… prețurilor.
Prima emisiune Fidelis din 2024, din februarie, avea dobânzi de 6% la un an și 6,75% la 3 ani (7% pentru donatori), în vreme ce inflația raportată pentru perioada februarie 2024 – februarie 2025 urma să fie de 5,02%. A fost cea mai mare diferență între inflația anualizată și dobânzile la titlurile de stat, donatorii având, de pildă, un câștig în termeni reali de aproape 2%.
Se putea intui evoluția inflației în urmă cu un an?
Greu de crezut. Nimeni nu vorbea apăsat, în 2024, de creșteri de taxe și impozite, de renunțarea la subvenția la energia electrică (care a avut cea mai mare contribuție la creșterea inflației, alături de TVA-ul majorat).
Totuși, se putea remarca o discrepanță între randamentele titlurilor de stat în lei și cele în euro, în condițiile în care dobânzile la depozitele la termen erau, și sunt în continuare, mult mai distantate. Cât ar putea rămâne cursul pe loc, în condițiile în care mai mulți analisti estimează că inflația cu două cifre este aproape și nu putem fi deloc siguri că va fi un fenomen episodic?
Cum se descurcă bursele în inflație crescută?
Tentația este să spunem că toate prețurile se ajustează pentru a contracara inflația, deci si acțiunile listate, dar să nu uităm că prețurile la bursă sunt un multiplu al profitului pe acțiune.
Și, chiar dacă prețurile în economie cresc, cererea se va contracta dacă nu urmează și o majorare corespunzătoare a veniturilor populației. Iar România tocmai a intrat în ample programe de austeritate, ceea ce înseamnă că cererea se poate contracta, cifrele de afaceri și profiturile companiilor la fel, iar acțiunile nu au multe motive de creștere.
Când apare, aprecierea burselor sărbătorește inversarea trendului inflaționist, cum a făcut, de pildă, în 2024 bursa din Argentina (creștere de 120% în dolari și 174% în pesos). Câtă vreme însă trendul inflaționist este în plină desfășurare, acțiunile rămân mai degrabă în echilibru sau chiar se corectează (să ne amintim și de BVB din perioada 1998–2000).
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
