Folosim cookies pentru a face website-ul mai usor de utilizat, in conformitate cu Noul Regulament al Uniunii Europene cu privire la Protectia Datelor Personale (GDPR). Citeste Politica de Confidentialitate.

Restructurarea creditului, frectie la picior de lemn


Un raport BNR arata ca restructurarea creditelor este departe de a avea o eficienta multumitoare. Deseori, aceste operatiuni nu inlatura riscul executarii silite, ci doar il amana. Pe de alta parte, BNR a sustinut in fata FMI ca aceste masuri sunt suficiente pentru protectia supraindatoratilor, iar un program national de sustinere nu este necesar.


Unul dintre cele mai folosite procedee de restructurare a creditelor a fost reesalonarea, se arata in Raportul de stabilitate financiara pe 2012, publicat de BNR.

Reesalonarea inseamna ca perioada de rambursare este extinsa, astfel ca rata lunara sa va reduce.

“Cel mai probabil, masura nu a avut o eficienta multumitoare, conducand in general la amanarea materializarii riscului si nu la inlaturarea acestuia”, se precizeaza in raportul BNR. Aproape 80% dintre creditele neperformante au ramas in acest stadiu si dupa restructurare.

Mai mult, intre un credit neperfomant care a beneficiat de restructurare si unul care nu a fost restructurat, nu se observa nicio diferenta notabila din punct de vedere al performantei financiare. Ambele imprumuturi au sanse aproape egale sa redevina neperformante. Analiza BNR este efectuata pe imprumuturi cu valori mai mari de 20.000 lei.

Un alt aspect descurajant pentru populatie este ca restructurarea creditului se obtine destul de rar. Doar 8,8% din creditele acordate populatiei au fost restructurate pana in iunie 2012, in timp ce volumul creditelor neperformante au ajuns la 24%.

BNR a uitat sa-si revizuiasca pozitia in acordul cu FMI

Concluziile raportului BNR din acest an nu difera cu mult de cele publicate in raportul din 2011, cand s-a semnalat aceeasi slaba eficienta a procedurilor de restructurare. Cu toate acestea, BNR nu si-a reconsiderat nici pana acum pozitia din scrisoarea de intentie catre FMI.

In scrisoarea de intentie pentru incheierea acordului de imprumut din aprilie 2009, autoritatile romane s-au angajat la punctul 25 “sa incheie un acord cu bancile comerciale pentru facilitarea restructurarii datoriei populatiei in valuta, prin ajustarea duratei si graficului de rambursare, inclusiv prin oferirea unei optiuni volunatare de conversie a creditelor in moneda nationala”. Scrisoarea este semnata de Mugur Isarescu, guvernatorul BNR si Gheorghe Pogea, ministrul de finante de la acea vreme.

Acest angajament ar fi implicat un program similar cu ceea ce functioneaza acum in Ungaria, unde guvernul maghiar a negociat cu bancile diverse scheme de restructurare pentru a ajuta persoanele supraindatorate.

Dupa numai cateva luni, pe 9 septembrie 2009, autoritatile romane se razgandesc si propun sa nu faca nimic in aceasta privinta, asa cum arata noua scrisoare de intentie catre board-ul FMI.

La punctul 19, semnatarii scrisorii  - Mugur Isarescu si Gheorghe Pogea - precizeaza ca “pentru persoanele supraindatorate, bancile au adoptat o procedura descentralizata de reesalonare si restructurare, cu scopul de a mentine disciplina creditelor. Nu consideram ca o actiune publica este necesara in acest moment, dar incurajam bancile sa continue eforturile de restructurare si vom monitoriza indeaproape rezulatele”.

Au trecut 3 ani de la acea data, iar rezultatele se vad: restructurarea nu ajuta mai deloc populatia ca sa evite executarea silita.

In loc sa isi revizuiasca pozitia, autoritatile romane au fost mult mai preocupate sa nu lase nicio portita de scapare pentru persoanele supraindatorate. In urmatoarele scrisori de intentie catre FMI, autoritatile se angajeaza sa blocheze proiectul de lege privind falimentul personal si reglementarea recuperatorilor de creante.


Distribuie articolul




Alte articole

Cat este gradul maxim de indatorare la credite din 2019?

Cat este gradul maxim de indatorare la credite din 2019?

Anul 2019 vine cu reguli noi privind creditarea populatiei. Gradul maxim de indatorare pentru un credit in lei este plafonat la 40% din venitul net, indiferent de destinatie, iar pentru un imprumut in valuta la 20%. In cazul in care solicitantul ia un credit pentru prima sa locuinta, banca poate merge cu gradul de indatorare pana la 45%.

Citeste mai mult
Ce trebuie sa stii cand cumperi o casa?

Ce trebuie sa stii cand cumperi o casa?

A detine o locuinta in proprietate in Romania este mai mult decat o traditie, este aproape o obsesie. De aceea, fiecare dintre noi ajunge, mai devreme sau mai tarziu in acel punct: trebuie sa imi cumpar casa mea! Dar cum afli care este cel mai bun moment sa cumperi pentru a obtine un pret bun?

Citeste mai mult

Ce este ROBOR si cum iti afecteaza rata la banca?

Ai un credit in lei la banca si, din cand in cand, constati ca rata ta creste sau scade? Inseamna ca ai un credit cu dobanda variabila in functie de evolutia indicelui ROBOR. Ce este acest indice, cum se calculeaza, unde il poti gasi si, mai ales, cum iti influenteaza rata la banca?

Citeste mai mult
Locuintele romanilor, tot mai deteriorate. Cati apeleaza la un credit pentru renovare?

Locuintele romanilor, tot mai deteriorate. Cati apeleaza la un credit pentru renovare?

Intentia romanilor de a lua un credit pentru cumpararea sau renovarea locuintei este in scadere in ultimii ani. Doar 24% dintre participantii la un studiu spun acum ca ar accesa un astfel de imprumut, in scadere de la 37% in urma cu 3 ani. Care sunt motivele? Cresterea veniturilor, dar si a incertitudinilor economice!

Citeste mai mult