Noua valoare a IRCC, ce se va aplica de la începutul lunii octombrie, este de 6,06%. Deși tendința a fost descendentă pentru IRCC zilnic în ultima perioadă, presiunile inflaționiste revenite pot genera surprize în lunile următoare.
Posesorii de credite în lei, cu algoritm de calcul al dobânzilor legat de IRCC, vor primi o veste proastă când noile rate vor fi afișate.
Față de valoarea de 5,55%, la care IRCC stagnase în ultimele două raportări (pentru T4 2024 și T1 2025), indicele de referință pentru creditele consumatorilor va urca din 1 octombrie la 6,06%, o creștere de jumătate de punct procentual.
Este valoarea ce corespunde intervalului de referință aprilie–iunie 2025, deci pentru trimestrul al doilea, modul de raportare al valorilor IRCC având un anumit decalaj față de valorile zilnice.
IRCC a pornit la începutul lunii aprilie de la 5,50%, valoare care a fost, de altfel, și minimul înregistrat în T2, urcând până la un maxim de 6,88% la începutul lunii iunie.
Valori zilnice peste 6% s-au mai întâlnit doar la începutul lunii iulie; de atunci, indicele a intrat pe un ușor trend descendent, astfel încât, dacă tendința se menține, următoarea valoare calculată pentru T3 2025, aplicabilă de la 1 ianuarie 2026, ar putea fi ușor sub cea din prezent. Asta dacă tendințele inflaționiste manifestate recent nu se reflectă și asupra cererii din piața monetară.
De precizat că evoluția ascendentă a dobânzilor din piața monetară are cauze multiple: de la apărarea cursului de schimb de către BNR, prin aspirarea leilor din piață, la degradarea parametrilor macroeconomici și incertitudinile legate de continuarea politicii fiscale de austeritate pentru o perioadă mai lungă.
Cum s-a descurcat în același timp ROBOR-ul?
Dacă IRCC nu a făcut o figură prea frumoasă în al doilea trimestru al anului, ultimul care ar trebui să râdă de el este ROBOR la 6 luni, unul dintre indicii luați în calcul de bănci la calculul dobânzii creditelor celor care au rămas legați de acesta.
ROBOR la 6 luni a pornit la începutul lunii aprilie de la valoarea minimă a intervalului, de 5,98%, și a atins maximul de 7,48% la mijlocul lunii mai.
Până la mijlocul lunii august, indicele oscilase între valorile de 6,77% și 6,75%, valorile ROBOR la 6 luni păstrând constant un avans de aproximativ 0,5 pp peste valorile IRCC — fenomen normal, de vreme ce IRCC este o medie ponderată care include atât ROBOR cu scadențe foarte scurte, cât și ROBOR cu scadențe mai lungi.
Cu cât vor crește ratele la credite?
Am luat în considerare un împrumut de consum pe termen scurt (5 ani) și un credit imobiliar pe termen lung (25 ani), fără comisioane, cu dobânzi variabile formate dintr-o marjă fixă peste IRCC, pentru a simplifica rezultatele.
La un credit de 50.000 lei, pe 5 ani, cu dobândă de 10%, rata lunară ar fi de 1.062,4 lei (416,7 lei este partea aferentă dobânzii și 645,7 lei este fracțiunea din principal rambursată la prima rată).
Dacă dobânda ar crește la 10,5%, după majorarea IRCC, rata ar urca la 1.074,7 lei (437,5 lei este contribuția dobânzilor, iar 637,2 lei este fracțiunea din principal rambursată la prima rată), un avans al costurilor de 12,3 lei pe lună.
La o sumă împrumutată de la bancă de 500.000 lei, pe 25 de ani, la o dobândă de 7,55% (IRCC plus o marjă de 2%), am fi avut o rată lunară de 3.711 lei, iar în cazul în care dobânda ar urca la 8,06% după majorarea IRCC, rata lunară ar fi de 3.875 lei.
În acest caz, rata ar crește cu 164 lei — o sumă semnificativ mai mare decât în cazul creditelor de valoare mică afectate de creșterea IRCC.
Cât ar fi plătit însă cei care ar fi ales o dobândă fixă de 5% în primii 3-5 ani la un împrumut similar? Rata ar fi, în acest caz, de 2.933 lei, cu 942 lei mai mică decât în cazul împrumutului cu dobândă variabilă crescută recent — dovadă că alegerea acestei oferte a reprezentat o idee inspirată.
Inflația a urcat de la 5,7% în iunie la 7,8% în iulie (iulie 2024–iulie 2025). Este doar efectul majorărilor de prețuri la energie, nu și al creșterii TVA, ceea ce înseamnă că, pe final de an, am putea avea o inflație în apropiere de 10%.
Nu este o veste bună pentru dobânzi, care, de regulă, sunt relativ bine corelate cu inflația. În mod cert, BNR nu va mai reduce prea curând dobânda de politică monetară. În ceea ce privește tendințele pe termen scurt, faptul că România și-a păstrat momentan ratingul investițional e de bun augur — cel puțin nu ar trebui aspirată din nou lichiditatea pentru a proteja cursul de schimb, cum s-a întâmplat în primăvară (deprecierea leului ar genera un alt puseu inflaționist, România fiind o țară de importuri).
Prin urmare, nu sunt șanse să avem o reducere a dobânzilor prea curând, poate chiar o majorare a lor, dacă la nivel macro economia nu dă semnale pozitive.
Pentru cei care doresc să ia în această perioadă un împrumut imobiliar în lei, dobânzile fixe introductorii oferă în continuare șansa unor economii la ratele lunare, dar ar trebui să își evalueze foarte atent posibilitățile de rambursare în momentul în care vor reveni la dobânzile standard, cu marjele băncilor aplicate peste IRCC.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
