top banner

Prima Casa risca sa devina o bomba cu ceas pentru datoria publica

26 Februarie 2014 | Autor: Marius Serban

Prin programul Prima Casa, statul a emis pana acum garantii de 2 miliarde euro, fara sa isi acopere riscurile in vreun fel. Daca programul se va perpetua in aceasta forma, creditele neperformante s-ar putea transforma direct in datorie publica.
Programul Prima Casa poate produce un deficit major pentru bugetul de stat, urmand ca o parte din creditele neperformante sa fie achitate de contribuabili.
Statul isi asuma riscul de neplata, pe banii contribuabililor
Creditele Prima Casa se acorda, prin intermediul unor garantii de stat, care echivaleaza acum cu 50% din suma imprumutata. Pentru aceasta garantie, clientul achita un comision de 0,49% catre FNGCIMM.
Acest comision nu acopera insa riscul de neplata, ci doar activitatea administrativa a FNGCIMM (verificarea dosarelor de credit, emiterea garantiilor si alte proceduri birocratice). Astfel, sumele platite prin acest comision reprezinta un venit pentru FNGCIMM si nu se acumuleaza intr-un fond din care sa se acopere riscul de neplata.
In cazul in care un client nu isi va mai putea achita ratele, banca cere plata imediata a garantiei. Conform legii, aceste sume se achita din bugetul de stat, de catre Ministerul Finantelor Publice. Prin urmare, toate creditele neperformante se vor plati din banii contribuabililor. In fiecare an, bugetul de stat va fi grevat cu aceste pierderi.
Evident, statul va putea sa isi recupereze o parte din aceste pierderi, prin executarea silita a debitorilor. Dar aceste proceduri nu asigura intotdeauna recuperarea integrala a pagubelor, daca avem in vedere ca pericolul apare, in special, in perioade de criza. 
In perioade de criza, valoarea garantiilor scade, iar gradul de recuperare devine mult mai mic. Daca ne raportam la problemele majore pe care bancile le intampina acum cu valorificarea garantiilor imobiliare, o activitate gestionata public (care se presupune care este mai ineficienta) va avea probabil rezultate si mai slabe. Totodata, avansul minim de 5% accentueaza considerabil riscul de pierdere in cazul unei executari silite.
Programul expune sectorul bancar la un risc sistemic
Daca programul Prima Casa continua in aceasta forma pe termen lung, iar in urmatorii 25-30 ani vom trece printr-o noua criza, bugetul de stat s-ar putea trezi cu o nota de plata colosala din partea bancilor, care vor cere in masa plata garantiilor.
Cum bugetul de stat nu va putea acomoda o situatie de varf (deoarece nu are nicio rezerva financiara acumulata in acest scop), singura solutie va fi transferarea costurilor in datoria publica. Valoarea garantiilor a ajuns la 2 miliarde euro si, cel mai probabil, va continua sa creasca.
Indirect, riscurile se rasfrang si asupra bancilor, deoarece isi bazeaza activitatea de creditare pe garantii, a caror plata ar putea deveni incerta in situatii de criza. In ultima instanta, BNR ar putea ajunge in situatia de a imprumuta bancile ca sa cumpere titluri de stat, pentru ca statul sa aiba bani ca sa-si plateasca garantiile. Sau, statul va procura acesti bani de la FMI.
Practic, acest program este conceput intr-un mod care poate genera un risc sistemic pentru intreg sectorul bancar.
In Statele Unite, institutiile care garantau creditele ipotecare  - Freddie Mac si Fannie Mae – au ajuns exact in aceasta situatie in urma crizei financiare, desi isi acopereau riscul de neplata. Chiar si asa, a fost nevoie de interventia statului pentru a nu falimenta.
Cum se acopera acest risc in mod normal?
Programe prin care statul incurajeaza creditele pentru locuinte sunt puse in practica in multe alte tari, iar practica uzuala este ca statul sa se protejeze impotriva riscurilor asumate, printr-un fond de rezerva.
In Marea Britanie, guvernul a introdus in 2013 un program similar “Help to Buy” prin care garanteaza 80% din creditele imobiliare acordate de banci. In schimbul garantiilor, bancile achita un comision catre guvern, prin care se acopera atat cheltuielile administrative cu gestionarea garantiilor, cat si riscul de neplata, din cadrul schemei.
Astfel, riscul de neplata asumat de stat este acoperit prin fonduri dedicate si nu prin finantarea lor direct din banii contribuabililor.
Este ceea ce face acum guvernul Ponta in cazul programului de garantare a creditelor pentru IMM. Firmele sunt obligate sa achite si un comision de risc in valoare de 1,5% pe an. Din aceste sume se alimenteaza un fond special, din care se vor plati garantiile asumate de stat la creditele pentru IMM.
O solutie similara ar trebui adoptata si in cazul programului Prima Casa, pentru ca riscul de neplata sa fie acoperit. Altfel, costurile vor fi platite de contribuabili, iar programul Prima Casa -  introdus de guvernul Boc in 2009 - poate fi la fel de bine reconsiderat ca “o electorata”.

Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News

Comparații

Credite imobiliare

Credite imobiliare
  • Compari ofertele și economisești bani
  • Aplici online la credit
  • Verifici situația de la Biroul de Credit
Compară
Educație financiară

Banchereza, pe înțelesul tuturor

  • Te ajutăm să înțelegi mai ușor contractele bancare
  • Vorbim în termeni simpli, pe înțelesul tău
  • Sfaturi financiare pentru consumatori
Citește

Un proiect susținut de

BCR

Credite imobiliare

Alte Articole

Cat a economisit in 2 ani un roman cu credit ipotecar care a migrat de la ROBOR la IRCC (III)

Cat a economisit in 2 ani un roman cu credit ipotecar care a migrat de la ROBOR la IRCC (III)

Conso a cerut mai multor banci de top de pe piata locala sa calculeze cat s-ar fi economisit in 2 ani prin migrarea de la ROBOR la IRCC pentru un credit de 500.000 lei pe 30 de ani. Dupa raspunsurile ING Bank, Exim Banca Romaneasca si Raiffeisen Bank publicate anterior, acum trecem in revista exemplul oferit de BCR.

05 Iun 2024 | Credite imobiliare
Cat a economisit in 2 ani un roman cu credit ipotecar care a migrat de la ROBOR la IRCC (II)

Cat a economisit in 2 ani un roman cu credit ipotecar care a migrat de la ROBOR la IRCC (II)

Conso a cerut mai multor banci de top de pe piata locala sa calculeze cat s-ar fi economisit in 2 ani prin migrarea de la ROBOR la IRCC pentru un credit de 500.000 lei pe 30 de ani. Dupa raspunsul ING Bank publicat anterior, acum trecem in revista exemplele oferite de Exim Banca Romaneasca si Raiffeisen Bank.

04 Iun 2024 | Credite imobiliare
Cat a economisit in 2 ani un roman cu credit ipotecar care a migrat de la ROBOR la IRCC

Cat a economisit in 2 ani un roman cu credit ipotecar care a migrat de la ROBOR la IRCC

Conso a cerut celor mai importante 9 banci de pe piata locala sa calculeze cat a castigat in ultimii 2 ani o familie care a luat pe 15 aprilie 2019 un credit de 500.000 lei pe 30 de ani cu dobanda variabila formata din ROBOR si o marja fixa, pe care l-ar fi convertit in 15 aprilie 2022 intr-un imprumut cu dobanda legata de IRCC.

03 Iun 2024 | Credite imobiliare
Asteptarea schimbarii politicii monetare e costisitoare pentru debitori

Asteptarea schimbarii politicii monetare e costisitoare pentru debitori

Ultima sedinta de politica monetara s-a incheiat fara scaderea dobanzii BNR, contrar estimarilor unor analisti, iar amanarea unei refinantari avantajoase, in ideea ca pana la urma dobanzile se vor reduce totusi, ne scoate lunar bani suplimentari din buzunar.

20 Mai 2024 | Credite imobiliare

TE AJUTĂM SĂ-ȚI FACI CALCULELE

Calculatoare

Credit maxim

Calculează suma maximă pe care o poți împrumuta în funcție de venitul tău

Rate credit

Calculează rata lunară, DAE și graficul complet de rambursare la creditul tău

Refinanțare credit

Calculează suma pe care o poți economisi dacă îți refinanțezi creditul