Folosim cookies pentru a face website-ul mai usor de utilizat, in conformitate cu Noul Regulament al Uniunii Europene cu privire la Protectia Datelor Personale (GDPR). Citeste Politica de Confidentialitate.

Clauzele abuzive ar putea sa dispara din contractele bancare


De astazi, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) si asociatiile de protectie a consumatorilor care indeplinesc anumite conditii de reprezentativitate pot, in teorie, sa sesizeze instantele de judecata pentru eliminarea din contractele bancare a clauzelor abuzive.  Insa drumul catre normalitate este inca plin de obstacole.

Marele castig pentru consumatori il reprezinta faptul ca, in masura in care instantele vor da dreptate ANPC sau asociatiilor de consumatori, bancile vor fi obligate sa modifice toate contractele care contin clauzele respective si nu doar pe cele in care sunt implicate partile aflate in litigiu. Ma mult, ele nu vor putea insera respectivele clauze nici in contractele care vor fi incheiate pe viitor.

Insa cei care cred ca batalia cu bancile care si-au umplut contractele de clauze abuzive va fi una usoara s-ar putea sa fie dezamagiti. Asta pentru ca intrarea in vigoare a reglementarii, dupa mai multe amanari succesive si intr-un moment in care toata lumea parea convinsa ca urmeaza o noua amanare, nu a fost deloc pregatita si probabil ca momentul declansarii primelor actiuni se va lasa inca destul de mult asteptat. Astfel, persista inca neclaritati in legatura cu instantele care vor avea competenta de a judeca in prima faza aceste procese, precum si in legatura cu instanta de recurs sau cu durata acestor procese.


Detaliile care pot inclina balanta in directii diferite

Marea batalie care urmeaza sa se dea o reprezinta stabilirea instantelor care urmeaza sa poata judeca asemenea cauze. Premierul Victor Ponta a afirmat recent ca aceste procese vor fi judecate de 3-4 instante specializate (probabil Curti de Apel) de la Bucuresti, Cluj si Iasi. Premierul a exclus Inalta Curte de Casatie si Justitie din ecuatie, pentru ca, pe de o parte, aceasta instanta ar fi deja suprasolicitata, iar pe de alta parte pentru ca situatia ar prezenta inconveniente si pentru consumatorii aflati la mare distanta de Bucuresti – cum ar fi, de exemplu, cei din Botosani sau din Satu Mare.

Premierul nu a explicat insa cine va judeca recursul partii care se va considera nedreptatita. Daca procesele incep la cele 3-4 Curti de Apel nominalizate de premier, atunci foarte probabil recursul se va judeca tot la Inalta Curte de Casatie si Justitie, asa cum isi doresc bancherii. Pentru ca este foarte greu de crezut ca ar fi posibila eliminarea cailor de atac si judecarea proceselor intr-o singura faza procesuala.

Pe de alta parte, reprezentantii bancilor incearca in continuare sa influenteze mersul lucrurilor in favoarea lor. Un comunicat dat publicitatii recent de ARB devoaleaza intentiile sefilor de banci. Astfel, bancherii sugereaza ca solutionarea cauzelor legate de clauzele abuzive ar putea fi incredintata unui Tribunal comercial care va fi infiintat in perioada urmatoare la Bucuresti si “isi exprima disponibilitatea de a sprijini eforturile autoritatilor pentru buna organizare si functionare a acestuia”.

Sefii bancilor pun presiune pe justitie


Cu alte cuvinte, se sugereaza ca bancile sunt dispuse sa ajute autoritatile in privinta organizarii acestei instante (logistic, material, etc.) cu gandul ca atunci cand vor fi chemati sa le judece clauzele din contracte, judecatorii isi vor aduce aminte cui datoreaza conditiile de lucru.

Mai mult, avertizeaza comunicatul ARB, “in conditiile in care comunitatea bancara va ajunge la concluzia ca nu se creeaza cadrul protejarii, in egala masura, a intereselor clientilor si institutiilor de credit, ARB va continua sa sustina si sa promoveze propunerile initiale ale sistemului bancar, astfel incat instanta de recurs sa fie Inalta Curte de Casatie si Justitie.” Cu alte cuvinte, ARB va monitoriza deciziile instantelor chemate sa judece procesele privind clauzele abuzive si, in masura in care acestea vor da dreptate consumatorilor, va reactiva presiunile la adresa factorului politic.

In functie de raspunsul pe care magistratii il vor da la presiunile si la ofertele de sustinere a activitatii instantelor facute de sefii bancilor, se va putea vedea cat de profunda este reforma din justitie.  Si daca slujitorii zeitei dreptatii vor gasi calea dreapta a unor decizii care sa se ridice deasupra oricaror banuieli sau contestari.


Distribuie articolul




Alte articole

Cat este gradul maxim de indatorare la credite din 2019?

Cat este gradul maxim de indatorare la credite din 2019?

Anul 2019 vine cu reguli noi privind creditarea populatiei. Gradul maxim de indatorare pentru un credit in lei este plafonat la 40% din venitul net, indiferent de destinatie, iar pentru un imprumut in valuta la 20%. In cazul in care solicitantul ia un credit pentru prima sa locuinta, banca poate merge cu gradul de indatorare pana la 45%.

Citeste mai mult
Ce trebuie sa stii cand cumperi o casa?

Ce trebuie sa stii cand cumperi o casa?

A detine o locuinta in proprietate in Romania este mai mult decat o traditie, este aproape o obsesie. De aceea, fiecare dintre noi ajunge, mai devreme sau mai tarziu in acel punct: trebuie sa imi cumpar casa mea! Dar cum afli care este cel mai bun moment sa cumperi pentru a obtine un pret bun?

Citeste mai mult

Ce este ROBOR si cum iti afecteaza rata la banca?

Ai un credit in lei la banca si, din cand in cand, constati ca rata ta creste sau scade? Inseamna ca ai un credit cu dobanda variabila in functie de evolutia indicelui ROBOR. Ce este acest indice, cum se calculeaza, unde il poti gasi si, mai ales, cum iti influenteaza rata la banca?

Citeste mai mult
Locuintele romanilor, tot mai deteriorate. Cati apeleaza la un credit pentru renovare?

Locuintele romanilor, tot mai deteriorate. Cati apeleaza la un credit pentru renovare?

Intentia romanilor de a lua un credit pentru cumpararea sau renovarea locuintei este in scadere in ultimii ani. Doar 24% dintre participantii la un studiu spun acum ca ar accesa un astfel de imprumut, in scadere de la 37% in urma cu 3 ani. Care sunt motivele? Cresterea veniturilor, dar si a incertitudinilor economice!

Citeste mai mult