CCR valideaza Legea privind darea in plata

Legea privind darea in plata este constitutionala, potrivit motivarii deciziei Curtii Constititionale. Prevederile actului normativ se aplica inclusiv contractelor in derulare la momentul adoptarii, indiferent daca pentru acestea  s-a demarat sau nu procedura de executare silita.

In cazul in care banca contesta cererea debitorului, intervine instanta care, pe baza verificarii elementelor de impreviziune, dispune reechilibrarea contractului sau incetarea acestuia prin darea in plata.

Cand se poate invoca impreviziunea?

Totodata, documentul citat explica in detaliu notiunea de impreviziune si modul in care aceasta se aplica.

“In esenta, impreviziunea intervine cand in executarea contractului a survenit un eveniment exceptional si exterior ce nu putea fi prevazut in mod rezonabil la data incheierii contractului in privinta amplorii si efectelor sale, ceea ce face excesiv de oneroasa executarea obligatiilor prevazute de acesta”, se arata in motivarea CCR.

Astfel, “clauzele contractului cu executare succesiva in timp trebuie adaptate in mod adecvat la noua realitate in masura survenirii unui risc care se circumscrie ideii de impreviziune”, subliniaza institutia citata.


De asemenea, CCR admite faptul ca riscul este inerent contractelor, insa in impreviziune nu este analizat riscul contractual ci ”supra-riscul”, care nu a putut fi prevazut de niciuna dintre partile contractante.

“Impreviziunea vizeaza numai riscul supra-adaugat si, in conditiile intervenirii acestuia, este menita sa reamenajeze prestatiile la care partile s-au obligat in conditiile noii realitati economice/juridice. (...) Legiuitorul a avut in vedere reechilibrarea prestatiilor in conditiile in care, pe perioada executarii contractului, a intervenit un risc supra-adaugat riscului firesc ce insoteste un contract de credit si in care niciuna dintre parti nu este culpabila de aparitia evenimentului”, se mai arata in motivare.

Legea nu este retroactiva, sustine CCR

Referitor la reclamatiile bancilor privind retroactivitatea legii, CCR sustine ca aceasta nu exista pentru ca impreviziunea exista deja in vechiul Cod civil de la 1864, care guverneaza contractele din dosarele in care s-au ridicat exceptiile de necostitutionalitate, dar si in actualul Cod din 2011.

In aceste conditii, Curtea mai subliniaza faptul ca prevederile Legii privind darea in plata ”trebuie sa se aplice doar debitorilor care, desi au actionat cu buna-credinta, in conformitate cu prevederile art.57 din Constitutie, nu isi mai pot indeplini obligatiile ce rezulta din contractele de credit in urma intervenirii unui eveniment exterior si pe care nu l-au putut prevedea la data incheierii contractului de credit”.

Avocat: Este o mare victorie!


Reprezentantii clientilor sustin ca interpretarea CCR este favorabila consumatorilor.

„Este o decizie exceptional de bine motivata, o decizie care valideaza si legitimeaza Legea darii in plata, scopul pentru care a fost adoptata si existenta acesteia! Este o mare victorie! Motivarea impreviziunii pe Vechiul Cod va schimba viziunea si practica multor instante. De asemenea, impreviziunea va fi analizata doar daca creditorii se opun procedurii. Procedura notificarii ramane in picioare”, a scris avocatul Alexandra Burada pe contul sau de Facebook.

Potrivit acesteia, decizia CCR stabileste foarte clar conditiile care vor fi avute in vedere de judecatori in solutionarea dosarelor pe Legea darii in plata.

Instantele vor analiza conditiile de admisibilitate prevazute la articolul 4 din lege. Acestea se refera la plafonul impus in lege, la calitatea de consumator, la destinatia locuintei, precum si elementele ce vizeaza impreviziunea.

Totodata, CCR sustine ca Legea se aplica si contractelor aflate in procedura de executare silita, insa institutia nu a dat o decizie obligatorie cu privire la cazurile in care imobilul a fost deja executat si vandut de catre creditor.Exista un lot de dosare ce vizeaza art.8 alineatul 5 din Legea 77/2016, solutionate de CCR dar motivarea deciziei nu este inca disponibila.

Astfel, hotararea ramane la latitudinea instantelor, care pot avea interpretari diferite, apreciaza avocatul Burada. Totusi, Curtea sustine ca judecatorul va trebui sa limiteze executarea creantei “la concurenta bunului imobil ipotecat”.

Distribuie articolul


Un proiect sustinut de

Banchereza, pe intelesul tuturor


Te ajutam sa intelegi mai usor contractele bancare

Vorbim in termeni simpli, pe intelesul tau

Sfaturi financiare pentru consumatori

Mai mult

ALTE ARTICOLE - Credite imobiliare


5 ponturi pentru obtinerea unui credit Noua Casa
5 ponturi pentru obtinerea unui credit Noua Casa

Bancile au inceput deja sa acorde primele credite prin programul Noua Casa. Conso iti prezinta 5 aspecte importante de catre ar trebui tinut cont inainte de obtinerea unui imprumut.

14 Octombrie 2020 | Imobiliare

Creditele Noua Casa: Cum arata ofertele principalelor banci?
Creditele Noua Casa: Cum arata ofertele principalelor banci?

CEC Bank, BCR, ING Bank, Raiffeisen Bank si Banca Transilvania au anuntat deja ca au lansat ofertele de creditare pentru programul Noua Casa, la dobanzi ce pornesc de la 4,31%.

14 Septembrie 2020 | Imobiliare

Este mai avantajos un credit Noua Casa decat unul imobiliar?
Este mai avantajos un credit Noua Casa decat unul imobiliar?

Diferentierea se face in special in functie de valoarea imobilului si, implicit, de existenta sau nu a avansului solicitat in conturile viitorilor debitori.

18 August 2020 | Imobiliare

Prima Casa a devenit Noua Casa cu acte in regula
Prima Casa a devenit Noua Casa cu acte in regula

Din 5 august, odata cu publicarea in Monitorul Oficial, avem un nou program de creditare cu garantii de stat pentru cei ce doresc sa isi cumpere o locuinta. Oficialii FNGCIMM dau asigurari ca programul va putea fi aplicat in partea a doua a lunii august, dupa emiterea normelor de aplicare.

12 August 2020 | Imobiliare

Mai multe articole

Inapoi sus