BNR a decis astazi reducerea dobanzii de politica monetara de la 9% la 8,5%. Totodata, a fost redus si nivelul rezervelor minime obligatorii, ce presupune o pentru banci o lichiditate suplimentara estimata de analisti la 1,2 miliarde euro. In ceea ce priveste insa intoarcea sumelor in economia reala, sub forma de credite, parerile sunt impartite.
Decizia Consiliului de Administratie al BNR, de reducere a dobanzii de politica monetara, nu a venit ca o surpriza. Scaderea a fost anticipata de analisti, in contextul unei evolutii macroeconomice pozitive si a necesitatii deblocarii creditarii.
"BNR continua repozitionarea instrumentelor de politica monetara la noile conditii din economie, caracterizate in principal prin reducerea inflatiei si scaderea activitatii economice", argumenteaza Ionut Dumitru, economistul sef al Raiffeisen Bank, decizia BNR.
Totusi, alte voci considera ca se putea si mai mult. Conform lui Radu Craciun, director de investitii la Eureko, BNR ar fi putut duce lejer dobanda de politica monetara la 8,25%, avand in vedere scaderea sustinuta a inflatiei.
Astfel, la o inflatie anuala de 5,8% dobanda reala oferita de BNR pentru depozitele atrase ar ajunge la aproape 3%.
"O dobanda reala la un astfel de nivel e greu de suportat", considera Craciun. "Poate ca inflatia ar trebui sa intre in planul 2 si mai importanta sa fie stoparea declinului economic", mai apreciaza Craciun.
Dobanzile isi vor continua trendul descendent
Scaderea dobanzii de politica monetara va avea un impact direct asupra reducerii dobanzilor practicate de banci, atat la depozite cat si la creditele acordate.
"Decizia de reducere a dobanzii de politica monetara este in linie cu asteptarile noastre si ale pietei si va mentine tendinta descrescatoare a dobanzilor practicate de banci", este de parere Florian Libocor, economistul sef al BRD.
In plus, o alta decizie importanta pe care BNR a luat-o astazi a fost reducerea rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta ale institutiilor de credit cu scadenta sub 2 ani, de la 35% la 30%.
Lichiditatea estimata a fi injectata in piata ca urmare a acestei decizii este de 1,2 miliarde euro. Cel putin teoretic, sumele ar trebui utilizate de banci pentru acordarea de credite catre populatie si IMM-uri, in vederea relansarii economiei.
Analistii sunt insa sceptici ca acest lucru se va intampla imediat, avand in vedere apetitul destul de scazut al bancilor de a oferi finantare.
"Reintoarcerea la procesul de creditare va fi lenta, iar utilizarea sumelor se va face abia dupa o anumita perioada de timp. Degeaba scad dobanzile de referinta, daca bancile sunt sceptice", considera Radu Craciun.
O alta ipoteza implica interventia statului, care va "redirectiona" sumele detinute de banci catre economia reala.
"Banii vor ajunge in economie, chiar daca o parte din ei ajung prin intermediul imprumuturilor pe care le face statul din piata, in ipoteza in care capacitatea de indatorare a sectorului privat este scazuta", este de parere Ionut Dumitru.
Conform acestuia, decizia BNR trebuie judecata in contextul acordului cu FMI, prin care BNR s-a angajat sa elibereze treptat rezervele minime ale bancilor in contrapartida banilor primiti de la FMI.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
