Presiunile pentru deprecierea leului s-au accentuat odată cu raportările dezamăgitoare privind investițiile străine directe în al doilea trimestru și scăderea rezervei valutare a BNR în septembrie.
Atunci când investitorii străini nu își mai plasează banii în economie, preferând să scoată profitul sub formă de dividende, iar rezervele BNR scad cu 7% într-o singură lună, cursul leu-euro începe să monetizeze neîncrederea din economia locală.
Cursul euro-leu a terminat luna septembrie la cotația de 5,27 lei/euro, dar, în prima zi a lunii octombrie, după anunțarea cursului BNR la ora 13, cotațiile pieței valutare au depășit nivelul de 5,34 lei/euro.
În dimineața zilei de 2 octombrie, cursul se situa puțin peste 5,33 lei, validând saltul de peste 1% din ziua anterioară. Având în vedere că în ultima zi a anului trecut acesta era de 5,09 lei/euro, avem deja o depreciere de 3,5%, dacă ne raportăm doar la primele nouă luni ale anului.
Saltul este evident dacă ținem cont de faptul că, între 2021 și 2024, cursul mediu a fluctuat în jurul bornei de 4,9 lei/euro, iar în 2025 cursul mediu a fost de 5,04 lei/euro. Stabilitatea cursului de schimb pare să fie amenințată de tot mai multe și mai dese perioade de depreciere.
Tocmai de aceea este foarte important să urmăriți nu doar cursul anunțat zilnic la ora 13 de BNR, ci evoluția pieței valutare de pe tot parcursul zilei. Conso vă oferă posibilitatea de a vedea în orice moment al zilei unde se situează
cursul de schimb leu-euro. Mai mult, Conso radiografiază și cursul de schimb al băncilor, atât la
casele de schimb, cât și
cursul de cont curent oferit propriilor clienți.
Statul se împrumută tot mai scump în euro
Pe piețele externe, un eurobond românesc precum obligațiunile cu scadența în februarie 2036 (ISIN XS2770921315) și cupon de 5,625% se tranzacționa, la 1 octombrie, la aproximativ 93,58% din valoarea nominală, iar la acest preț randamentul până la maturitate este în jur de 6,5%. În ultimele două săptămâni, potrivit Reuters, obligațiunile românești au fost sub presiune, investitorii solicitând dobânzi mai mari.
Pe piața internă, cea mai recentă emisiune FIDELIS propune obligațiuni în euro pe 10 ani, cu o dobândă de 6,6%.
Cei care se limitează doar la depozitele bancare la termen în euro au în oferta băncilor dobânzi de maximum 3% pe an la scadența de 12 luni. Conso radiografiază permanent ofertele băncilor și vă pune la dispoziție un comparator în care puteți vedea
care sunt cele mai bune dobânzi la depozite de pe piață.
Presiuni suplimentare asupra leului
Două evoluții recente din economia României merită privite împreună: prăbușirea fluxului de investiții străine directe (ISD) în trimestrul II din 2026 și reducerea cu aproape 4,8 miliarde de euro a rezervei valutare a BNR în septembrie. Niciuna dintre ele nu determină singură cursul leu/euro, dar, împreună, reduc o parte din „plasa de siguranță” externă a economiei și pot amplifica presiunile de depreciere.
În trimestrul II, fluxul net de ISD a fost negativ, de aproximativ 521 milioane de euro, ceea ce a dus fluxul cumulat pe primul semestru la numai 669 milioane de euro. Prin comparație, în aceeași perioadă a anului precedent, România atrăsese aproximativ 3,7 miliarde de euro. Important este însă că ISD nu se traduc mecanic, unu-la-unu, în cerere de lei: statistica include participații la capital, profit reinvestit și instrumente de natura datoriei.
Impactul asupra cursului vine mai ales prin balanța fluxurilor valutare. Investițiile străine aduc, în mod normal, valută în economie, care poate fi schimbată în lei pentru plata salariilor, achiziții, investiții și alte cheltuieli interne. Când aceste intrări se reduc puternic, oferta de valută pe piața internă este mai mică. În condițiile în care cererea de euro rămâne ridicată — inclusiv pentru importuri, serviciul datoriei și repatrierea profiturilor — echilibrul pieței valutare devine mai dificil.
În același timp,
rezerva valutară a BNR a coborât în septembrie de la 64,86 miliarde de euro la 60,06 miliarde de euro, o reducere de aproximativ 4,8 miliarde de euro (7,4%) . Ieșirile din rezervă au însumat 8,1 miliarde de euro, față de intrări de 3,3 miliarde de euro. Aproximativ 2,68 miliarde de euro au reprezentat plăți de rate și dobânzi aferente datoriei publice în valută.
O rezervă mai mică înseamnă, în principiu, un spațiu mai redus pentru intervenții valutare în cazul unor presiuni puternice asupra leului. În plus, dacă participanții la piață percep simultan scăderea ISD, deficite externe ridicate și diminuarea rezervelor, anticipațiile privind cursul se pot deteriora.
