Investițiile străine directe în România au intrat într-o zonă de alarmă. În primul semestru din 2026, scăderea e de peste 80%. Simultan, deficitul de cont curent crește.
România a atras doar 669 milioane de euro, față de 3,72 miliarde de euro în S1 2025. Scăderea este de aproximativ 82%. În același timp, deficitul de cont curent a urcat la 14,2 miliarde de euro, de la 13,56 miliarde de euro în S1 2025.
Cu alte cuvinte, România are nevoie de mai mult capital din exterior exact în momentul în care primește mult mai puțin capital străin direct. Diferența față de anul trecut este semnificativă: peste 3 miliarde de euro mai puține ISD într-un singur semestru.
ISD și deficitul extern: cinci ani de date
| Semestrul 1 |
ISD (mld. euro) |
Deficit de cont curent |
| 2022 |
4,53 |
12,50 |
| 2023 |
3,93 |
9,09 |
| 2024 |
3,22 |
12,18 |
| 2025 |
3,72 |
13,56 |
| 2026 |
0,67 |
14,10 |
Sursa: BNR. Valorile pentru 2025 sunt cele revizuite.
BNR indică trei factori principali: distribuirea dividendelor, reducerea profitabilității operaționale și contextul economic.
Aici este una dintre cheile evoluției din 2026.
O companie străină poate avea profit în România și poate decide să îl reinvestească: construiește o fabrică, cumpără echipamente, își extinde rețeaua. Profitul reinvestit intră în statistica ISD.
Dacă, în schimb, compania distribuie profitul sub formă de dividende către acționarul din străinătate, banii ies din companie și nu mai contribuie la acumularea capitalului investit în România.
În S1 2026, participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit, au însumat doar 465 milioane de euro, iar creditele intragrup 204 milioane de euro.
Asta nu presupune automat un „exod al capitalului străin”. Dividendele pot reflecta și decizii normale de alocare a capitalului sau distribuirea unor profituri acumulate anterior. Dar fenomenul merită urmărit: capitalul străin pare să fie mai puțin dispus să lase profiturile în România pentru investiții viitoare.
Dacă această tendință se consolidează, ea poate deveni un indicator al încrederii în randamentele viitoare ale investițiilor din România.
De ce contează pentru leu?
România are un deficit extern foarte mare. În S1 2026, acesta a ajuns la 14,2 miliarde de euro.
ISD nu finanțează singure deficitul de cont curent, dar reprezintă o sursă importantă de capital extern, în general mai stabilă decât fluxurile speculative de portofoliu.
Când deficitul rămâne ridicat, iar ISD scad atât de puternic, necesarul de finanțare trebuie acoperit prin alte fluxuri: împrumuturi externe, investiții de portofoliu, fonduri europene sau alte intrări de capital.
În absența acestora, presiunea se transmite în piața valutară. BNR poate absorbi o parte din presiune, iar alte fluxuri externe pot compensa lipsa ISD. Dar, structural, combinația dintre deficit extern mare și ISD mici este nefavorabilă pentru moneda națională.
Bursa spune o altă poveste
În timp ce ISD s-au prăbușit cu 82%, Bursa de Valori București a avut una dintre cele mai bune perioade din ultimii ani.
Indicele BET a crescut cu 13,7% în primul trimestru, iar la începutul lunii iulie avansul de la începutul anului se apropia de 40%.
De ce nu vedem același lucru și în ISD? Investitorul de portofoliu cumpără acțiuni pentru randamentul pe care îl poate obține din preț și dividende. Investitorul direct trebuie să decidă dacă merită să construiască o fabrică, să deschidă un centru logistic sau să își majoreze capacitatea de producție pentru următorii 10-20 de ani.
BVB poate spune că activele românești sunt atractive astăzi. ISD ne arată cât de dispuși sunt investitorii să își lase capitalul în România pentru mâine. Iar în 2026 cele două impulsuri au devenit puternic divergente.
Un semnalul pe care nu ar trebui să-l ignorăm
Fluxul de capital nou și profitul reinvestit s-au redus dramatic. Într-o economie cu un deficit de cont curent de 14,2 miliarde de euro, această schimbare este importantă.
Intrebarea este cât capital mai este dispus să rămână și să fie reinvestit aici pentru următorii ani. Iar dacă ISD continuă să scadă în timp ce deficitul extern rămâne ridicat, România va trebui să se bazeze tot mai mult pe alte forme de finanțare externă.
Pentru o economie care are nevoie de investiții și de capital pentru creștere, acesta este un semnal pe care decidenții în materie de politici economice la nivel național nu ar trebui să îl ignore.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
