Finantarea pe baza de certificat de depozit debuteaza timid

Autor: Ramona Iluca | Data: 15 Februarie 2010

Dupa mai multi ani de inactivitate a sistemului de certificat de depozit, Guvernul a decis implementarea lui prin capitalizarea Fondului de Garantare a Certificatelor de Depozit - administrat de catre FGCR - cu 10 milioane de euro. In baza acestei sume se pot garanta marfuri in valoare de 50-100 milioane euro.

Desi un astfel de program functioneaza de peste 100 de ani in alte tari europene, in Romania el este privit cu scepticism, existand destule voci care contesta succesul viitor al unui astfel de program.

Cum se obtine finantare?

Producatorii agricoli care doresc sa acceseze o astfel de finantare trebuie sa-si depoziteze semintele intr-un siloz licentiat, urmand sa primeasca un certificat de depozit in care se specifica tipul marfii, cantitatea si calitatea acesteia. La momentul actual exista 100 de locatii ale depozitarilor autorizati, iar lista lor poate fi largita permanent prin noi licentieri; depozitarii licentiati sunt publicati pe site-ul Ministerului Agriculturii.

Depozitarii elibereaza deponentilor certificate de depozit, in limita a maximum 90% din cantitatea de seminte de consum predata spre depozitare. Calitatea marfii este stabilita de catre Comisia Nationala de Gradare a Semintelor de Consum. Pe baza acestor certificate de depozit se poate obtine finantare de la bancile comerciale.

Finantarea oferita pe baza certificatelor de depozit este accesibila fermierilor care cultiva suprafete relativ mari. Conform specialistilor Raiffeisen Bank, pentru ca toate costurile aferente acestui tip de credit sa fie justificate si avantajele sa fie considerabile este necesar ca fermierii sa aiba o suprafata de minim 700 – 1.000 de hectare cultivate. De asemenea, programul este accesibil si comerciantilor de cereale.

Avantajele programului

Raiffeisen Bank ofera agricultorilor romani si consiliere in ceea ce priveste momentul vanzarii semintelor depozitate, bazandu-se pe propriul sistem de monitorizare a pietei, implementat inca din 2003. “Daca ar exista o Bursa de Marfuri puternica in Romania, predictibilitatea pretului ar fi mult mai buna, accesul la informatie fiind vital in luarea deciziei”, spune Vlad Camburu, coordonator produse IMM la Raiffeisen.

In ceea ce priveste costurile unei astfel de finantari, “acestea nu sunt mai ridicate decat in cazul altor credite accesate de companii”, afirma reprezentantii Raiffeisen. In primul rand, la produsul oferit de Raiffeisen Bank, nu se percepe comision de neutilizare. Pe langa comisionul platit la acordare, cei ce acceseaza un astfel de credit, trebuie sa plateasca lunar dobanda si un comision de administrare.

Distribuie articolul