Privind panourile, cei mai multi au impresia ca este vorba de un curs de schimb leu-euro mai mult decat avantajos – 4,2800 la cumparare, respectiv 4,3900 la vanzare. Din pacate pentru cei pagubiti, lucrurile nu stau deloc asa: cursul de 4,2800 este cursul folosit de casa de schimb pentru cumpararea cecurilor de calatorie (extrem de rare), iar cursul pentru cumpararea bancnotelor euro este plasat pe panoul din dreapta, in jumatatea de jos si este mult mai mic: 3,4280.
Smecheria folosita de patronii respectivelor case de schimb le aduce aproape 1 leu la fiecare euro schimbat de nefericitii care, din nebagare de seama, aleg sa le calce pragul. Si cu cat se schimba o suma mai mare, creste si paguba. La 3.000 de euro schimbati, oamenii constata cu stupoare ca suma pe care o primesc este cu peste 2.500 de lei mai mica decat se asteptau.
Aproape de fiecare data, reactia clientilor este una de indignare. Insa atat casierii, cat si bodigarzii aflati nu intamplator la fiecare locatie de acest gen, reactioneaza ferm si uneori violent, iar pagubitii se pot alege, pe langa pierderea financiara, si cu o corectie fizica. Stau marturie in acest sens multe cazuri intamplate in toate marile orase ale tarii, care pot fi usor gasite la o simpla cautare pe internet.
Ce fac in aceasta situatie comisarii ANPC din teritoriu? Foarte putin sau chiar nimic, desi multi recunosc ca se confrunta cu zeci de cazuri lunar. Pagubitilor li se spune in majoritatea cazurilor ca vina le apartine, ca nu s-au uitat cu atentie pe panouri si ca au semnat formularul de acceptare a tranzactiei. Degeaba explica oamenii ca formularul, pe care ar trebui sa-l primeasca inainte de efectuarea schimbului valutar, le-a fost dat spre semnare doar dupa aceea si ca au cerut returnarea banilor. Protectia consumatorilor (sic!) lasa lucrurile sa mearga mai departe.
Saptamana trecuta, mai-marii ANPC de la Bucuresti au dat publicitatii un document stufos, intitulat “Abaterile in activitatea de schimb valutar, sanctionate de ANPC”. Comunicatul este redactat intr-un limbaj axat pe cifre si date generale: “In cursul lunii aprilie, comisarii ANPC au verificat 426 de agenti economici care efectuau operatiuni de schimb valutar, constatandu-se abateri (...) la 378 dintre acestia. Au fost aplicate 171 avertismente, iar incalcarile grave ale legislatiei au fost sanctionate cu 207 amenzi contraventionale.”
Urmeaza 3 pagini de abateri, fiind amestecate cele foarte grave cu cele usoare. Nicaieri nu figureaza numele caselor de schimb de schimb unde s-au constatat nereguli, adresele acestora, nici macar orase sau zone. Totul este vag, sunt pomenite doar judete. Tratarea este una locala, cu toate ca retelele de case de schimb care procedeaza in felul descris mai sus exista in toate marile orase, smecherii avand o functionare extinsa la nivel national, practicile fiind aceleasi in toate locatiile in care isi desfasoara activitatea.
Desi oamenii inselati reclama institutiei lucruri cu adevarat grave, comisarii ANPC sanctioneaza aspecte minore sau chiar ridicole – de ex “in jud. Arad mai multi operatori au fost sanctionati cu avertisment pentru ca nu aveau afisate anexele care sa cuprinda autorizatia sanitara, autorizatia de mediu, autorizatia pentru prevenirea si stingerea incendiilor (...)”, iar in jud. Satu Mare un “operator economic utiliza ca abreviere termenul de USA in loc de USD”. Asta verifica onor-comisarii ANPC, in vreme ce oamenilor li se baga mana in buzunar pana la cot!
In acelasi timp insa, Pandelica precizeaza doar cateva randuri mai jos, intr-un text ingrosat, ca “odata semnat formularul, reclamatiile consumatorilor pagubiti nu mai au temei legal de cercetare deoarece se considera ca acestia au luat la cunostinta datele mentionate in formular si au fost de acord cu efectuarea tranzactiei”. Cu alte cuvinte, inaltul functionar al statului face abstractie de viciul de consimtamant si da apa la moara, constient sau nu, celor care pacalesc consumatorii.
Un pas important in rezolvarea acestei situatii il reprezinta modificarea urgenta a
ordinului presedintelui ANPC din 2007 care reglementeaza schimbul valutar, intr-un mod care sa protejeze mai bine consumatorul. De asemenea, pana va face acest lucru, ANPC ar trebui sa realizeze rapid, pe propriul website, un ghid prin care consumatorii sa fie invatati care sunt cele mai frecvente practici inselatoare ale caselor de schimb valutar. Si de asemenea, sa fie creata o sectiune pe site in care sa fie prezentate numeroasele articole din mass-media nationala sau locala care fac trimitere la asemenea cazuri!
