Dow Jones, principalul indice ce reprezinta economia spre care investitorii se refugiaza de porcusorii europeni, a picat joi brusc cu 1000 de puncte, reusind sa recupereze pe final o parte din pierderi. Explicatia marmotei? A fost o eroare in sistemul de tranzactionare.
Cu alte cuvinte, robotii astia care fac “high frequency trading” n-au pic de suflet, iti lasa copii pe drumuri daca au o zi proasta.
Din panica din 1987, la falimentul Long Term Capital Management, “Black Monday”(apropo, tot o constructie care se baza pe calcule sofisticate computerizate), pietele din SUA n-au mai vazut o cadere la fel de brusca. 1000 de puncte in cateva minute, cam 9%, fara nici o veste catastrofala care sa bulverseze pietele, nu e un eveniment marginal.
Explicatia la prima mana? O eroare a sistemelor de tranzactionare. Daca vreti o adresare familiala, greseala apartine numitilor High Frequency Trading, Flash orders, Predatory algorithms, Sigma X, Sonar, Market topology, Liquidity providers, Supplementary Liquidity Providers, etc.
Nu stiu care sunt numele de alint. In invalmaseala care a durat au fost actiuni care au picat de la 40 de dolari la 1 dolar, pentru ca sistemele astea de tranzactionare sofisticate, puse la cale in principal de Goldman Sachs, pot rade toata piata cand se pornesc, pe principiul bulgarelui de zapada (atingerea unui nivel de pret duce la activarea in cascada a ordinelor de vanzare, optiunilor, etc).
Pot fi treribil de eficiente (conform raportului sau din trimestrul al treilea din 2009, Goldman Sachs a bifat multumita si softurilor sale electronice de tranzactionare, un procent de succes de 98,4% in sedintele de tranzactionare, adica doar intr-o sesiune a iesit in pierdere. Or, daca Goldman castiga mereu, cine pierde?) dar si teribil de periculoase.
O poveste cu derivate si robotul R2-D2
Valoarea contractelor cu produse derivate este cam de 7 ori mai mare decat cea a PIB-ului global. Va dati seama cat de mare este riscul de contraparte, toti marii jucatori din sistem fiind legati unii de altii prin astfel de produse (CDO, CDS, etc). Intelegeti acum si conceptual “too big to fail”.
Dormiti mai bine la noapte? Ei bine, luati aceasta necunoscuta si puneti-o in ecuatie cu un robot care se ocupa de sistemele de tranzactionare. Banii se pot topi instantaneu (asa cum si apar in ultima vreme din laboratoarele Bancilor Centrale).
Ce se intampla daca maine pietele se fac praf iar miilor de investitori furiosi Goldman Sachs sau oricare alt mare nume din “big five” le aduce in fata un Robot? “Buna baieti, el este R2-D2, a provocat haosul din piete, dati-l in judecata pe nemernic, trageti-i o mama de bataie, al vostru e!”.
Poate ca experienta zilei de ieri va duce si la reglementarea acestor arme de distrugere in masa, desi modul in care s-au miscat lucrurile pana acum (in SUA s-a demonstrat ca angajatii SEC, CNVM-ul lor, erau mari amatori de filme pornografice in anul prabusirii Lehman) si vigilenta cerberilor pietei aratata anterior ma fac sceptic.
Joi, unii au castigat si altii au pierdut la bursa. Credibiliatea pietei de capital in sine a suferit poate cea mai mare corectie. Va recomand in final un articol interesant de pe blogul Zero Hedge (“
The Day The Market Almost Died”).
