Prima Casa da o sansa si vechilor clienti ai bancilor

Nu inteleg cum bancile pot sa ofere unui client ipotetic, prin programul Prima Casa, conditii de creditare mult mai favorabile decat clientilor existenti. Totusi, acestia ar putea castiga si ei, daca bancile vor constientiza riscurile de imagine la care se expun daca vor mentine actualele diferente de costuri, atat la dobanzi, cat si la comisioane.

Nu vreau sa fiu inteles gresit, iubesc programul „Prima casa". Toata lumea are de castigat prin aplicarea lui corecta: clientul care primeste un pret bun, pe care si-l poate permite; banca si dezvoltatorii imobiliari care atrag clienti noi, ce pana acum nu se calificau la un credit pentru locuinte; contribuabilul (prin buget) castiga din taxele si impozitele care se strang, fara riscuri prea mari; vanzatorii de produse de folosinta indelungata, bricolaj, mobila, electrocasnice prin intensificarea cererii; angajatii din aparatul de stat care, in fine, invata sa si construiasca, nu numai sa demoleze.


Insa, avantajul imediat il reprezinta presiunea pe care o va pune pe reducerea dobanzilor la creditele pe termen lung deja acordate. Adica, daca bancile isi pot permite la „Prima casa" sa acorde o dobanda la euro de 5% cu garantia statului, iar ING chiar a precizat ca nici macar nu are nevoie de garantia statului pentru a ajunge la acelasi nivel al dobanzii, cum pot ele justifica dobanzile de 8-10% percepute la creditele deja vandute si pentru care incaseaza dobanzi si rate?!

In opinia mea, garantia statului nu poate valora in acest moment mai mult de un punct procentual. Este, atunci, atitudinea bancilor cinstita? In mod evident, nu!

Sigur ca tuturor ne plac marjele, iar o firma nu poate sa se dezvolte, sa fie puternica si sanatoasa fara profit. Totusi, prima regula a comertului (iar banca este si ea un comerciant) spune ca valorile primeaza, si nu valoarea. Adica nu poti sacrifica cinstea, respectul si increderea de dragul banilor sau a profitului.

Clientul pentru creditele actuale pe termen lung este, evident, cu educatia economica peste medie. El stia ca plateste o dobanda exagerata - iar acum are si confirmarea.


Cum s-a ajuns aici?



Cota unica a avut la momentul la care a fost implementata un efect pentru vanzari la fel de pozitiv pe cat de negativ este acum efectul crizei. In esenta, a fost un mare avantaj pentru productivitate.

Orice angajat meritoriu era pentru prima data remunerat direct proportional cu munca depusa - unde pana atunci in sistemul progresiv, trecut prin trepte succesive de impozitare, ramanea in mana doar cu o fractie din castigul meritat.

Oamenii independenti, cu initiativa ce nu doreau sa depinda de altcineva, dispusi sa munceasca nelimitat pentru un castig material evident, au avut unealta fiscala pentru a-si indeplini visele.

Mai multa munca, mai mult castig, nivel de trai mai ridicat si, normal, vanzari mai mari in magazine. Romania trecea de la subconsum accentuat la subconsum - in niciun caz la consum normal. Acestia au fost clientii pentru creditele bancare pe termen lung.

O concurenta normala intre banci a dus la o dobanda pentru ei de 8-10%, acceptabila in conditii de expansiune economica. Dobanda formata dintr-un EURIBOR de aproximativ 5% si o marja de 3 pana la 5%. Gradul lor de indatorare - pe termen lung - era ridicat, dar optimismul general, increderea in fortele proprii si in puterea lor de munca ii faceau sa se simta confortabil.

Banca Nationala a fost singura care a tras un semnal de alarma - intr-o directie, totusi, fundamental gresita. Ei vorbeau de problema supraindatorarii in euro si riscul valutar.

Problema de fapt era alta: bancile imprumutau pe termen lung - 10 - 20 de ani - resurse atrase pe termen foarte scurt - sub 2 ani. Riscul ar fi trebuit sa fie - normal - al bancii. Dar, prin clauze ascunse acesta fusese transmis deja, prin contractul de credit, catre clienti.

Criza si scaderea cererii au dus la o contractie serioasa pentru veniturile din munca si capital. Nivelul de trai recent obtinut era sub asediu.

O singura speranta la orizont: EURIBOR



EURIBOR-ul de criza scadea de la 5% catre 1%. Teoretic, odata cu el, dobanda trebuia sa ajunga la 5%, cam pe unde este acum pentru Prima casa. Fara sa tina cont de dificultatile clientilor si uneori chiar de clauzele propriilor contracte, bancile au marit marja cu echivalentul scaderii EURIBOR-ului. Dobanda a ramas la 8-10%, dar acum EURIBOR-ul este de 1% si marja de 7-9%.

Aceasta marja profund necinstita, argumentata de cresterea costului de atragere de resurse (argument rezonabil la credite pe termen scurt, insa nu si la cele pe termene de peste 5 ani) a coborat radical nivelul de trai al celor ce s-au imprumutat si a compromis sperantele celorlalti comercianti de a mai vedea clienti in propriile magazine.
Un economist superficial ar putea spune - nu-i nimic bancile vor avea profituri sporite, iar banii se reintorc catre buget sub forma de impozite. Vreun politician vazduhist chiar poate declara ca le va supraimpozita profiturile in interesul public.

Realitatea este alta. Toti acesti bani care pleaca nejustificat din buzunarul clientilor bancilor locale ajung la bancile-mama si sunt neimpozitabili in Romania. Astfel observ perplex ca in numele unei lacomii corporatiste transmise directorilor prin bugetul propriu, bancile locale reusesc sa strice tot ce au cladit mai de pret: increderea.

Oare cum este posibil pentru directorii locali ca, dupa ce isi angajeaza functionarii pe criterii de cinste, loialitate, competenta, sa-i puna sa vanda sau sa opereze produse la preturi profund necinstite pentru cei pe care ar trebui sa-i serveasca – clientii?! Si asta ca sa-si multumeasca superiorii, aflati la mii de kilometri distanta, pentru care piata romaneasca nu este decat o noua vaca de muls.


Sa fi uitat bancherii locali regula de baza din retail?



Oare sa nu stie experimentatii bancheri romani ca respectul este atributul cel mai de pret in relatia clienti - companie furnizoare? In special in Romania sau Europa de Est, unde orice interactiune cu functionarii bugetari sau de monopoluri utilitare nu ofera clientului decat umilinta.

Eu nu spun ca in retail reusim totdeauna sa ne facem clientul sa se simta respectat. Dar ne preocupa. Si in zilele bune chiar ne iese. Dar pe bancheri - vanzatori la randul lor - nu pare sa-i preocupe deocamdata. Pe termen lung, insa, nici macar ei nu se pot juca in acest fel cu clientul.

In concluzie, „Prima casa" va ajuta in prima faza clientilor vechi ai bancilor si nu celor viitori. Si pentru a nu lasa lucrurile neterminate, statul - prin Consiliul Concurentei - ar putea forta eliminarea din contractele existente a comisionului de rambursare anticipata, care nu este altceva decat o bariera artificiala pusa in calea celor care isi doresc costuri rezonabile.

Astfel, o banca care va dori sa iasa din cartelul existent al preturilor si sa castige cota de piata ar putea sa refinanteze orice credit actual, iar aducerea la normalitate a dobanzilor ar fi mult mai rapida.

Dan Sucu este director general la Mobexpert


Distribuie articolul


Un proiect sustinut de

Banchereza, pe intelesul tuturor


Te ajutam sa intelegi mai usor contractele bancare

Vorbim in termeni simpli, pe intelesul tau

Sfaturi financiare pentru consumatori

Mai mult

Sondajul Conso s-a incheiat

Multumim tuturor participantilor. Rezultatele tragerii la sorti vor fi afisate in zilele urmatoare.

Mai multe detalii

ALTE ARTICOLE - Credite imobiliare


Noua casa poate fi una verde
Noua casa poate fi una verde

UniCredit Bank propune o solutie de finantare de nisa care tinteste potentialii debitori interesati de locuinte eficiente energetic si care sunt dispusi sa plateasca mai mult pentru acestea.

2 Noiembrie 2020 | Imobiliare

5 ponturi pentru obtinerea unui credit Noua Casa
5 ponturi pentru obtinerea unui credit Noua Casa

Bancile au inceput deja sa acorde primele credite prin programul Noua Casa. Conso iti prezinta 5 aspecte importante de catre ar trebui tinut cont inainte de obtinerea unui imprumut.

14 Octombrie 2020 | Imobiliare

Creditele Noua Casa: Cum arata ofertele principalelor banci?
Creditele Noua Casa: Cum arata ofertele principalelor banci?

CEC Bank, BCR, ING Bank, Raiffeisen Bank si Banca Transilvania au anuntat deja ca au lansat ofertele de creditare pentru programul Noua Casa, la dobanzi ce pornesc de la 4,31%.

14 Septembrie 2020 | Imobiliare

Este mai avantajos un credit Noua Casa decat unul imobiliar?
Este mai avantajos un credit Noua Casa decat unul imobiliar?

Diferentierea se face in special in functie de valoarea imobilului si, implicit, de existenta sau nu a avansului solicitat in conturile viitorilor debitori.

18 August 2020 | Imobiliare

Mai multe articole

GHIDURI


Credite imobiliare si ipotecare

Creditele imobiliare pot fi folosite pentru cumpararea sau constructia unei locuinte, pentru modernizarea/extinderea unui imobil, pentru achizitia unui teren sau refinantarea unor imprumuturi. Afla ce tipuri de credite imobiliare ofera bancile, in ce moneda, ce dobanda, ce costuri presupune sau ce perioade de rambursare poti sa alegi.

Totul despre DAE

DAE (dobanda anuala efectiva) exprima sub forma procentuala costul total al unui credit, permitand consumatorilor sa compare usor costul creditelor. Nu trebuie confundat DAE cu rata dobanzii, deoarece ele joaca roluri diferite. Totul despre DAE, cum se calculeaza, ce costuri sunt incluse, ce efect are tipul dobanzii in Ghidul complet.

Programul Prima Casa

Solicitantii de credite Prima Casa trebuie sa indeplineasca mai multe conditii: nu au detinut si nu detin in propietate o locuinta, dispun de avansul minim necesar, nu instraineaza locuinta timp de 5 ani. Totul despre costuri, avans minim necesar, documente, conditii si alte intrebari in Ghidul Programul Prima Casa.

Locuinte cu TVA 5%

Cota redusa de TVA 5% se aplica pentru locuintele care au o suprafata utila de maxim 120 mp, exclusiv anexele gospodaresti, cu valoarea mai mica de 450.000 lei (fara TVA). Alte conditii in momentul vanzarii si ce persoane pot cumpara locuinte cu cota redusa de TVA, pe larg in Ghidul complet Locuite cu TVA 5%.

Inapoi sus