Cum masurile de ajustare a economiei care trebuie operate dupa alegeri au caracter inflationist sau afecteaza cererea, BNR va trebui sa isi cantareasca foarte bine pasii anul viitor.
Scaderea dobanzilor, in ritmul đemarat deja in tarile din Vest, pe masura scaderii inflatiei, ar putea fi stopata sau temperata de noi pusee de crestere a preturilor.
Guvernul viitor se va confrunta cu un deficit bugetar si de cont curent apreciabile (in jur de 8% din PIB), cu incetinirea deja confirmata a economiei (o crestere mai mica inseamna bani mai putini din taxe, deci alta sursa de majorare a deficitului) si cu multe masuri de ajustare amanate in contextul anului electoral.
Cum nici datoria publica nu mai poate fi impinsa la fel de repede ca pana acum, cu riscul de a ne trezi cu agentiile de rating ridicand din sprancene la vederea indicatorilor din Romania, Guvernul viitor ar trebui sa gaseasca repede noi surse de venit sau sa le eficiectizeze pe cele deja existente.
Cresterea taxelor si impozitelor are doua taisuri
Cresterea TVA si accizelor ar fi o masura cu efect imediat, dar ar genera inflatie.
Cresterea impozitelor pe proprietate ar trebui acompaniata de scaderea alocatiilor bugetare catre unitatile administratiei teritoriale si cere ceva mai mult timp pentru reglaje legislative.
Ajustarea cotei unice sau un eventual impozit impus companilor in functie de cifra de afaceri si domeniul de activitate ar fi de asemenea masuri care sa genereze bani suplimentari la buget. In varianta soft, nu va exista impozit progresiv pe venit, dar va fi redus numarul angajatilor la stat, iar impozitul pe cifra de afaceri ar putea fi inlocuit cu eliminarea tuturor scutirilor fiscale.
Impozite majorate pe dobanzile depozitelor, inclusiv pentru titlurile de stat, si dividende ar fi alta sursa de crestere a veniturilor la buget, mai ales ca nu afecteaza direct in acest caz patura saraca a populatiei, cum se intampla cu TVA-ul majorat sau cresterea impozitelor pe proprietate. Se poate reveni de asemenea la impozitarea mai agresiva a proprietatii multiple si a posesiunilor de lux.
In aceste cazuri, impactul va fi asupra cererii, economia riscand sa se contracte daca masurile adoptate vor fi prea agresive sau vor veni in valuri prea apropiate. Iar o contractare a economiei ar presupune si incasari la buget mai mici.
Din aceste motive, BNR ar putea arata o mai mare prudenta in reducerea dobanzilor anul viitor, cresterea inflatiei si stagnarea economiei nefiind de bun augur pentru stimularea acordarii de noi imprumuturi.
Daca masurile de mai sus vizeaza reducerea deficitului bugetar, ajustarile pe cotul curent s-ar putea face fie prin cresterea brusca a exporturilor (ceea ce nu prea mai poate sa fie cazul intr-o economie care si-a redus mult baza industriala), fie prin ajustari ale cursului de schimb, foarte stabil in ultimiii 10 ani in Romania.
Ramane de vazut si configuratia noului Guvern, un Executiv de coalitie implementand mai greu decizii care nu convin ideologic tuturor membrilor sai.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
