In ultimele luni, cele doua state vecine si-au redus dobanzile de politica monetara desi fiecare se confrunta cu o o inflatie superioare celei locale.
BNR nu a mai operat modificari ale dobanzii de politica monetara din ianuarie, cand nivelul sau a fost stabilit la 7%.
De atunci lichiditatea a crescut in sistem, bancile sunt creditoare in raport cu BNR folosind aproape exclusiv facilitatea de depozit pusa la dispozitie de aceasta iar dobanzile la credite in lei pentru companii si populatie raman ridicate.
De altfel, din zona corporate incep sa apara semnele reorientarii spre creditul in valuta.
In august, creditarea privata crescuse cu 5,5% fata de perioada similara din 2022, in conditiile in care componenta in lei s-a majorat cu 0,2%, la 258 miliarde lei, iar cea in valuta cu 19%, la 120 miliarde lei, potrivit BNR.
Firmele au apetit in crestere pentru creditarea in euro
Pe segmentul creditelor luate de populatie, imprumuturile in lei au crescut in ultimele 12 luni (august 2023-august 2022) cu 1,8%, la 148 miliarde lei, in timp ce imprumuturile in valuta s-au redus cu 9,4%, la 22 miliarde lei.
La creditarea pentru companii, componenta in lei s-a redus cu 2%, la 108 miliarde lei, iar cea in valuta a crescut cu 28,3%, la 97 miliarde lei, ceea ce denota ca diferenta de costuri impinge multi manageri sa se reorienteze. Observati si ponderile foarte apropiate lei-valuta.
In tarile din jur, avem primele modificari ale dobanzii de politica monetara in august, cand Ungaria taie cu 1% dobanda, de la 15% la 14%.
Luna urmatoare, in septembrie, urmeaza Polonia care reduce la randul sau dobanda cu 0,75 puncte procentuale, pana la 6%.
Ambele economii se confrunta insa cu inflatii mai ridicate-peste 10% in Polonia si peste 16% in Ungaria la nivelul lunii august, decat in Romania (9,4% in august).
Risc valutar sau risc de dobanda?
Bancile au suportat foarte bine perioada inflationista traversata recent, majorand dobanzile la credite si imprumutand statul mai scump, in vreme ce numarul creditelor neperformante a ramas scazut, si pe fondul cresterilor de venituri din Romania din ultimii ani ce au facut posibila plata ratelor chiar si in conditiile dublarii acestora in unele cazuri.
Vom trece la fel de usor peste riscul valutar daca imprumuturile corporative migreaza spre euro iar economia sufera ajustari mai dure care sa reclame reducerea deficitelor comercial si de cont curent prin parghia cursului de schimb?
Ca sa nu mai pomenim ca dobanzile mai mici ar ajuta si statul sa se refinanteze mai putin costisitor din piata interna, un detaliu tot mai important in contextul avansarii datoriei publice.
Intre doua rele, o alegere grea
Migrarea spre creditarea in euro a fost posibila si in conditiile in care cursul de schimb a ramas stabil in jurul a 4,9 lei/euro de mai bine de doi ani.
Multa vreme dobanzile in lei erau net superioare celor in euro iar deciziile de economisire si, mai nou, de creditare, nu erau greu de luat.
Se merge deocamdata in directia in care dobanzile la depozite sunt mai mari si cele la credite mai mici, cu falsa siguranta data de aparenta stabilitate a cursului de schimb.
Sa speram ca nu vom repeta relativ repede 2 sfaturi intelepte auzite des in vremea ultimei crize fianciare-nu iti pune toate ouale intr-un singur cos (toate economiile intr-o singura banca/moneda) si nu iti lua credit in alta moneda decat cea in care incasezi veniturile.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
