În vreme ce ultima emisiune Fidelis a eliminat scadența la un an, programul Tezaur oferă în continuare maturități mai reduse.
Următoarea etapă a programului Tezaur se va desfășura între 10 iunie și 4 iulie și păstrează ritmicitatea cu care ne-a obișnuit în ultima vreme—scadențe la 1, 3 și 5 ani pentru titlurile de stat în lei, destinate populației. Dobânzile sunt de 7,20% la un an, 7,55% la 3 ani și 7,90% la 5 ani.
În acest moment se desfășoară, însă, și o nouă perioadă de subscriere pentru titlurile Fidelis (6-16 iunie), unde scadența la un an a fost eliminată în premieră pentru titlurile în lei. Dobânzile la a cincea ediție Fidelis din acest an sunt de 7,35% la 2 ani, 7,70% la 4 ani și 7,95% la 6 ani. Donatorii de sânge primesc 8,35% dobândă la 2 ani.
Pentru euro, scadențele sunt la 2, 5 și 7 ani, iar dobânzile sunt de 3,9%, 5,6% și 6,5% la 7 ani. Și aici avem o premieră: scadența intermediară la 5 ani.
Practic, din emisiunile aferente celor două programe care se desfășoară în paralel în aceste zile, doar una din zece are scadența la un an (3 pentru Tezaur, 4 pentru Fidelis în lei și 3 pentru Fidelis în euro).
De ce ne vrea statul bani pe termene cât mai lungi?
Dispariția de ultim moment a scadenței la un an pentru Fidelis în lei (pentru Fidelis în euro dispăruse de luni bune) și lungirea scadențelor la celelalte emisiuni Fidelis în lei și euro arată că statul nu vrea să pună presiune pe deficitul bugetar anul viitor și amână plata datoriilor în contul refinanțării emisiunilor de titluri de stat prin lungirea scadențelor, cât de mult permite piața.
De succesul acestei tentative—eliminarea scadenței la un an pentru titlurile Fidelis în lei—ar putea depinde creionarea unei strategii asemănătoare și pentru Tezaur, care a păstrat momentan structura scadențelor nemodificată. Ne vom da seama de acest fapt imediat după închiderea ediției Fidelis pe 16 iunie.
Justifică diferența de dobânzi lungirea scadențelor?
În acest moment, diferența între dobânzile aferente celei mai reduse scadențe și celei mai lungi la Tezaur este de 0,7 puncte procentuale (7,2% la un an vs 7,9% la 5 ani), iar la Fidelis în lei de 0,6 puncte procentuale (7,35% la 2 ani vs 7,95% la 6 ani).
Cu totul altfel se petrec lucrurile la scadențele Fidelis în euro, unde între cea mai mică dobândă (3,9% la 2 ani) și cea mai mare (6,5% la 7 ani), diferența este de 2,6 pp.
Este o anomalie mai greu de înțeles doar prin prisma menajării deficitului bugetar.
Care sunt riscurile scadențelor lungi?
În cazul emisiunilor Tezaur, cine vrea să se retragă înainte de scadență va plăti dobânzile acumulate între timp sau nu va încasa dobânda pentru perioada scursă de la momentul achiziției, dacă retragerea se face mai devreme de un an.
Cum în 5 ani se pot întâmpla multe, perspectiva de a da înapoi dobânzi pe 2-4 ani nu e deloc încurajatoare, astfel încât stimulentul de 0,7 puncte procentuale (sau 0,35 pp pentru scadența la 3 ani) nu ar merita vânarea lui cu orice preț.
Pentru Fidelis, retragerea înainte de scadență presupune încasarea dobânzilor acumulate de la momentul achiziției, dar vânzarea presupune plata unui comision brokerului (uzual 0,1%), dar și răscumpărarea la valoarea de piață, care ar putea fi sub valoarea nominală dacă dobânzile au o tendință de creștere. Acest lucru nu se întâmplă în cazul Tezaur, unde valoarea nominală este garantată.
Singura primă consistentă pentru luarea unor poziții cu scadențe lungi o întâlnim în cazul titlurilor în euro, dacă renunțăm la scadența la 2 ani în favoarea uneia de 7 ani.
Care sunt costurile de împrumut pe termen lung ale României în piețele internaționale?
În aprilie 2025, dobânda pe termen lung (10 ani) era de 6,63%, plasând România pe locul al doilea în UE la costurile de împrumut, după Ungaria (6,99%).
În mai 2025, costurile pe 10 ani oscilau în jurul a 7,4%, iar pe 7 ani în jurul a 7,25%, influențate de o ușoară stabilizare post-electorală, dar rămâneau ridicate comparativ cu alte țări din regiune, precum Polonia (5,87%) sau Cehia (4,06%).
Cu alte cuvinte, cine împrumută statul cumpărând titluri Fidelis în euro pe 7 ani primește o dobândă mai redusă decât cea la care investitorii internaționali au acces (6,5% vs 7,25%).
O eventuală retrogradare a țării în lunile următoare din categoria „investment grade” ar amplifica creșterea dobânzilor și ar afecta cotațiile titlurilor Fidelis.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
