Consiliul Fiscal atarge atentia ca guvernul continua sa ignore legea responsabilitatii fiscale si nu este deloc interesat sa ia masurile necesare pentru o planificare adecvata a veniturilor si cheltuielilor.
“Usurinta cu care regulile fiscale au putut fi in mod repetat eludate in acerst an [...], alaturi de incalcarile consemnate si in anii ce s-au scurs de la adoptarea Legii responsabilitatii fiscale in 2010 [...] ridica dubii serioase asupra angajamentul fata de respectarea in viitor a regulilor fiscale”, semnaleaza Consilul Fiscal.
Totul porneste de prognozele nerealiste ale veniturilor
Legea responsabilitatii fiscale introdusa in urma cu 3 ani s-a dovedit pana acum inutila, deoarece toate guvernele au incalcat-o atunci cand ne le-a convenit. In plus, nu s-a tinut cont de opiniile Consiliului Fiscal, care semnaleaza degeaba nereguli, pentru ca nimeni nu le baga in seama.
Principala problema este ca, de fiecare data, bugetul de stat este construit pe scenarii mai mult sau mai putin fanteziste, privind evolutia veniturilor. In baza acestor prognoze, guvernul isi planifica si cheltuielile.
Dar in timp ce veniturile nu se realizeaza – deoarece au fost estimate intr-un mod nerealist – cheltuielile se deruleaza conform planului. Asa se ajunge la rectificari bugetare, cand guvernul incearca sa mai taie din cheltuieli, iar in final, deficitul bugetar depaseste limitele aprobate in Parlament.
In prezent, guvernul face a doua rectificare bugetara. “La momentul operarii primei rectificari bugetare existau deja suficiente elemente de natura sa indice faptul ca estimarea veniturilor bugetare pentru finalul anului era una lipsita de prudenta”, atrage atentia Consilul Fiscal.
Acesta insista ca cel putin deficitul bugetar sa nu treaca de 3%, deoarece ar duce la declansarea unei noi proceduri de deficit excesiv.
Consiliul are rezerve serioase in zona absorbtiei fondurilor europene, unde estimarile oficiale s-au realizat in proportie de numai 50% cu trei luni inainte de sfarsitul anului.
Noua tinta de deficit este de 2,54% din PIB, insa revizuirea finala a datelor conduce deseori la valori mai mari. In 2012, deficitul anuntat initial a fost de 2,9% din PIB, insa datele finale au aratat ca acesta a fost in realitate de 3% din PIB.
FMI pazeste Romania de guvernanti. Ajutorul are costul sau
Practic, singura constrangere reala a guvernului vine din partea FMI si Comisiei Europene. De aceea, rolul principal al acordului cu FMI a devenit sa pazeaza tara de guvernanti, pentru ca Romania nu are probleme in a se imprumuta pe pietele externe.
Aceasta protectie are insa costuri pentru populatie, deoarece agenda FMI este presarata cu interese ale investitorilor straini, ce nu coincid intotdeauna cu cele ale publicului. Legea falimentului personal si a recuperarilor de creante sau liberalizarea preturilor la energie si gaze, sunt costuri pe care populatia le suporta in schimbul acestui ajutor.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
