top banner

Autoritatea de supraveghere financiara: modelul bulgaresc ii ia fata celui german

17 Decembrie 2012 | Autor: Marius Serban

Autoritatea de supraveghere financiara: modelul bulgaresc ii ia fata celui german
Proiectul de modificare a supravegherii sectorului financiar este realizat in baza unei note de fundamentare superficiale, cu o argumentatie subreda. Desi teoretic s-a spus ca se doreste alinierea la tendintele europene, in realitate se copiaza modelul bulgaresc si nu cel adoptat de Germania, Marea Britanie, Polonia si de majoritatea statelor UE.
 
Initiativa schimbarii cadrului de supraveghere financiara a venit in urma unor discutii avute de  guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, cu premierul Victor Ponta. Cei doi s-au inteles de minune, iar Ponta a declarat ca apreciaza recomandarile guvernatorului si le va respecta cu rigurozitate.
Etapa consultarilor a fost sarita
In consecinta, Ministerul Finantelor Publice (MFP) a publicat un proiect de lege in acest sens, fara sa efectueze niciun studiu de impact, cu privire la motivele pro si contra ale diverselor optiuni posibile de supraveghere financiara.
Capitolul 6 (Consultari efectuate in vederea elaborarii proiectului de actul normativ) din Nota de fundamentare este lasat necompletat.
S-a mers din start pe ideea de a  imparti piata financiara in 2 sectoare:
  • sectorul bancar si IFN-urile, care vor fi supravegheate mai departe de BNR;
  • restul sectorului financiar (piata de capital, asigurari si pensii private), care vor fi monitorizate de noua institutie – Autoritatea de Supraveghere Financiara.
Asa cum se poate observa, nu este de fapt o supraveghere unica, ci un hibrid intre supravegherea unica si cea sectoriala.
Modelul propus nu urmeaza tendintele europene
Motivele pentru care se doreste acest nou cadru de supraveghere sunt foarte usor de respins. Daca ar fi sa ne luam dupa argumentatia din nota de fundamentare, proiectul nu ar avea nicio sansa sa fie aprobat de un om rational.
Principala motivatie este ca “aceasta abordare este consistenta cu viziunea europeana”. Si se dau ca exemplu 15 state-membre ale UE unde exista supraveghere unica. Dintre acestea:
  • in 11 state -  tot sectorul financiar (inclusiv cel bancar) este supravegheat de o autoritate unica, separata de banca centrala;
  • in 4 state – supravegherea unica este concentrata la banca centrala, care monitorizeaza atat bancile, cat si restul sectorului financiar.
Niciuna dintre variantele de mai sus nu este insa luata in calcul in proiectul de lege. Ceea ce guvernatorul BNR ne recomanda este modelul bulgaresc, cu 2 autoritati de supraveghere.
Prin urmare, motivatia proiectului este ratata din start. Nu viziunea europeana este urmarita, ci se copiaza solutia bulgareasca.
BNR si guvernul dau semne ca traiesc intr-o lume paralela
Cel de-al doilea motiv pentru care se recomanda aceste schimbari este de-a dreptul hilar.
Disfunctionalitatile constatate, mai ales in ultima perioada, pe piata de capital si in sectorul asigurarilor ar conduce, prin contaminare, la subminarea increderii populatiei si in sectorul bancar si in supravegherea acestuia.
De aceea, autorii propunerii conchid ca este nevoie sa se eficientizeze supravegherea celorlalte sectoare, prin infiintarea noii autoritati.
Citind nota de fundamentare, nu putem spune decat ca BNR si guvernul au pierdut complet pulsul realitatii.
Contractele de credit au generat tot atat de multe nemultumiri pentru public ca si cele mai contestate produse din sectorul non-bancar - politele RCA, iar fraudele de pe piata de capital despre care s-a vorbit in ultima perioada par mai mult decat simbolice comparativ cu dosarele bancherilor, anchetate de DIICOT. Astfel, contaminarea ar putea la fel de bine sa actioneze in sens invers, decat cel presupus in nota de fundamentare.
Increderea populatiei in banci a suferit cel mai mult in ultimii ani, iar masurile de eficientizare a supravegherii financiare nu ar trebui sa ocoleasca sectorul bancar.
In concluzie, problema supravegherii unice este mult mai complexa, iar alegerea uneia sau alteia dintre optiunile posibile ar trebui sa faca obiectul unor evaluari profesioniste. Schimbarile rapide prin ordonante de urgenta, fara o analiza detaliata, sunt contraproductive si pot produce mai multe efecte negative decat pozitive.
In plus, graba cu care se actioneaza ne face sa suspectam ca intarirea supravegherii financiare este doar un pretext, pentru ca cei aflati la putere sa schimbe conducerea actuala cu persoane “agreate”.
Comparații

Asigurări RCA

Asigurări RCA
  • Alegi cea mai bună asigurare
  • Plătești online cu cardul
  • Primești polița pe loc
Compară
Educație financiară

Banchereza, pe înțelesul tuturor

  • Te ajutăm să înțelegi mai ușor contractele bancare
  • Vorbim în termeni simpli, pe înțelesul tău
  • Sfaturi financiare pentru consumatori
Citește

Un proiect susținut de

BCR

Banii si economia

Alte Articole

Leul a incremenit in proiect. Pana cand?

Leul a incremenit in proiect. Pana cand?

In ciuda turbulentelor din pietele externe si fluctuatiilor dintre cerere si oferta in cea interna, cursul euro-leu a ramas aproape neclintit in ultimele 12 luni, spre deosebire de celelalte valute regionale.

09 Iun 2022 | Banii si economia
Angajatii vor cadouri si vouchere de vacanta si nu sunt incantati de cursurile profesionale

Angajatii vor cadouri si vouchere de vacanta si nu sunt incantati de cursurile profesionale

Valoarea medie a beneficiilor extrasalariale a crescut cu aproape 50% in ultimii cinci ani, iar estimarea pentru acest an este ca acestea sa ajunga la peste 800 lei/luna pentru fiecare angajat, conform unui studiu Benefit.

20 Mai 2022 | Banii si economia
Refinantarea datoriei publice preseaza bugetul de stat

Refinantarea datoriei publice preseaza bugetul de stat

Desi ponderea datoriei Romaniei raportata la PIB se mentine in jurul a 50%, cresterea dobanzilor la noile imprumuturi cu scadente apropiate de 10 ani este ingrijoratoare, tara noastra conducand topul statelor UE.

18 Apr 2022 | Banii si economia
Educatia financiara are ziua ei, dar cat de pregatiti suntem pentru urmatoarele crize?

Educatia financiara are ziua ei, dar cat de pregatiti suntem pentru urmatoarele crize?

La finalul lunii martie a.c., ziua de 11 aprilie a fost declarata Ziua Educatiei Financiare, printr-un proiect legislativ votat in Parlament cu o larga majoritate. Este un pas inainte, dar sunt necesari inca multi altii pentru ca romanii sa fie mai pregatiti in fata viitoarelor crize.

11 Apr 2022 | Banii si economia

TE AJUTĂM SĂ-ȚI FACI CALCULELE

Calculatoare

Credit maxim

Calculează suma maximă pe care o poți împrumuta în funcție de venitul tău

Rate credit

Calculează rata lunară, DAE și graficul complet de rambursare la creditul tău

Refinanțare credit

Calculează suma pe care o poți economisi dacă îți refinanțezi creditul