E vremea concediilor, așa că multă lume e deja cu gândul pe cine știe ce plajă exotică, prin cine știe ce sătuc montan pitoresc sau prin cine știe ce oraș medieval, cu istorie și tradiții. Dincolo de visurile fiecăruia, trebuie să păstrăm o părticică din minte limpede și să o folosim pentru a ne planifica în mod cât mai eficient cum să facem plățile în vacanța noastră de vis.
Andrei, Cătălin, Viorel și Emilian sunt prieteni de peste 10 ani: au făcut școala împreună, sunt cu toții ingineri informaticieni (chiar dacă nu lucrează la aceeași companie), au pasiuni comune și își petrec foarte mult timp împreună. În acest context nu e deloc de mirare faptul că atunci când sunt în concedii, mai scurte sau mai lungi, îi regăsim împreună. Exact așa s-a întâmplat și la începutul lunii iulie, când și-au luat soțiile și au dat o scurtă fugă, pentru relaxare, la Salonic (întâmplător era și ziua Ioanei, soția lui Viorel).
Cei patru nu sunt totuși "siamezi" pe de-a întregul, iar preferințele lor (sau ale angajatorilor lor, în unele cazuri) în ceea ce privește plățile diferă destul de mult. Andrei este un conservator și nu are încredere în "obiectele acelea din plastic" cu care colegii săi plătesc oriunde: pentru el, "cash is the king". Nu trebuie să ne mire faptul că în ziua plecării a scos bani de pe card și a cumpărat euro pentru a-i avea în excursie în portofel.
Cătălin, angajat într-o multinațională, preferă plățile cu cardul/telefonul: are un card MasterCard de salariu, în lei, pe care îl folosește ori de câte ori are nevoie. Viorel e și el adeptul plăților cu cardul (și folosește ceasul inteligent): el e angajat într-o bancă de talie medie și își primește veniturile pe un card VISA. Emilian e cel mai "agil" dintre ei: a preferat să fie propriul stăpân, așa că lucrează în IT, dar pe contracte încheiate între micuțul său SRL și diferiți clienți: are în portofel carduri de toate felurile, inclusiv un Revolut. Pentru excursia la Salonic a preferat însă să utilizeze un MasterCard de la o bancă foarte versatilă din piața românească.
La întoarcerea în țară, s-au hotărât să facă un experiment contabil: și-au consultat "bugetele utilizate" pentru a vedea cine a fost cel mai avantajat. Au luat ca reper ziua de 05.06, cea în care merseseră la un restaurant unde au cheltuit fiecare câte 100 de euro.
În cazul lui Andrei, socoteala a fost simplă: 100 de euro, înmulțit cu 4,97 cât e și acum cursul la casa de schimb unde a făcut preschimabarea de monedă, egal 497 lei. Cătălin a plătit cu MasterCard-ul său, la curs BCE plus marja băncii: total 516 lei. Viorel a achitat cu al său VISA, tot la curs BCE plus marja băncii: total 510 lei. Emilian a plătit cu MasterCard-ul său, la curs BCE plus marja băncii: total 500 de lei. Să mai spunem și faptul că pentru ziua respectivă cursul BCE a fost de 4,96 lei iar cel afișat de BNR, 4,95 lei.
| |
Tip Card |
100 euro |
| Andrei |
NU |
497 lei |
| Catalin |
MasterCard |
516 lei |
| Viorel |
VISA |
510 lei |
| Emilian |
MasterCard |
500 lei |
| Curs BNR |
|
4.95 lei |
| Curs BCE |
|
4.96 lei |
| Casa schimb |
|
4.97 lei |
Așadar, cine credeți că a ieșit în câștig și cine a pierdut? La prima vedere am spune, evident, că Andrei e câștigătorul. Matematica aceasta ne-ar sugera! Numai că, Andrei a avut și părțile lui mai puțin bune în această experiență. În primul rând el a "cheltuit" timp, să meargă la ATM și să își scoată leii, apoi să treacă pe la casa de schimb valutar, să facă operațiunea de cumpărare de euro. În al doilea rând el a avut în permanență grija faptului că, teoretic, banii lui au fost tot timpul în pericolul de a fi furați.
Ceilalți trei prieteni, adepți ai plăților cu cardul, au preferat să plătească ceva mai mult, dar să nu mai piardă timp cu conversii valutare, să nu ducă grija cash-ului: altfel spus, să își facă viața mai ușoară. Desigur, există pericole și pentru ei: ghinionul poate să strice sistemul informatic al băncii exact când ai tu nevoie de bani, "plasticul" se poate face și el "nevăzut" într-un moment nefast. Însă, ce e mai important, pierderea lor e de moment, în timp ce la Andrei are caracter definitiv! În plus, utilizatorii cardurilor au alternative precum telefonul sau ceasul inteligent.
Trebuie remarcat însă faptul că există diferențe mari în ceea ce privește marjele practicate de bănci: o simplă chestionare a pieței a relevat existența și a unei marje de 1% dar și a uneia de 4% (o experiență ceva mai veche, într-o țară non-membră UE, mi-a scos în față o marjă de 7%, practicată de o unitate de cazare care avea cont la unul dintre giganții bancari americani). Așadar, atunci când alegem pachetul bancar potrivit trebuie să ne interesăm și de acest lucru, pentru a avea plăți în diferite monede străine la un curs cât mai bun.
În același timp, trebuie ținut cont de faptul că, în funcție de pachetul de cont curent și card ales, poți beneficia de asigurare de călătorie, acces la business lounge-urile din aeroporturile internaționale, precum și discounturi la anumite rețele internaționale de magazine, ceea ce cash-ul nu ți-ar putea oferi.
