Aparute in anii 1950 in SUA, fondurile speculative nu au fost reglementate de niciun stat pana acum.
Oficialii autoritatilor de reglementare financiara au evitat sa impuna o anumita reglementare fondurilor speculative deoarece acestea, pe langa profilul foarte riscant ce le caracterizeaza, reprezinta si o modalitate de sprijinire a pietei in momente de criza.
De-a lungul timpului, au mai existat tentative de reglementare a fondurilor speculative, unele solicitate de alti jucatori din piata, insa nu s-a ajuns la niciun consens pana in prezent. Unele state mai apeleaza la legislatia in vigoare pentru a tine in frau efectele determinate de activitatea acestor fonduri.
Criza financiara globala a intensificat in schimb solicitarile venite chiar si din partea parlamentelor statelor, care cer o minima transparenta din partea acestui tip de fonduri.
Astfel, reglementarea fondurilor speculative ar avea atat efecte negative, cat si efecte pozitive asupra economiilor tarilor.
Motivele pentru care statele doresc reglementaea acestui segment deriva din faptul ca acestea pot amplifica semnificativ criza economica.
De exemplu, cu ocazia dezbaterilor din sesiunea plenara de la Bruxelles, dedicate activitatii fondurilor speculative si fondurilor de capital privat, un europarlamentar a subliniat necesitatea reglementarii acestui aspect prin faptul ca aceste tipuri de fonduri au dus la actuala imposibilitate de a evalua corect balanta de credite si datorii a multor institutii financiare.
De asemenea, acesta preciza ca fondurile:
* au desfasurat campanii de achizitii agresive, ignorand complet nu doar consecintele economice pe termen mediu si lung, dar si consecintele sociale ale activitatii lor;
* din cauza profilului lor axat pe obtinerea unor profituri substantiale pe termen scurt, au dezmembrat si vandut in piese detasate companii intregi;
* au perturbat economii nationale si s-au jucat pe pietele monetare.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News