Supravegherea pensiilor private umfla comisioanele fondurilor

Supravegherea pensiilor private se face din banii persoanelor care contribuie la fonduri. Intre 15% si 23% din sumele pe care administratorii le retin din conturile participantilor sunt directionate exclusiv pentru a finanta Autoritatea de Supraveghere Financiara.

Activitatea administratorilor de fonduri de pensii este supravegheata de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara - ASF (care a preluat din 2013 atributiile Comisiei de Supravegherere a Sistemului de Pensii Private - CSSPP).

ASF nu primeste fonduri de la bugetul de stat, dar are dreptul sa impuna propriile taxe pentru a-si finanta activitatea. Taxele ASF sunt platite de catre societatiele pe care le supravegheaza. Evident, acestea includ aceste taxe in tarifele pe care le percep clientilor.

Astfel ca cei care suporta in final costul supravegherii financiare sunt clientii care cumpara asigurari, fac tranzactii la bursa sau adera la fondurile de pensii.

In domeniul pensiilor private, taxele ASF au un impact major asupra comisioanelor finale suportate de catre clienti. Din calculele realizate de Conso.ro, clientii platesc comisioane cu 15%-23% mai mari din cauza acestor taxe. Cel mai puternic afectati sunt cei care adera la fondurile de pensii facultative.

Cum sunt afectate fondurile de pensii?


Taxele percepute de ASF sunt diferentiate, in functie de tipul fondului de pensie.

Pentru fondurile obligatorii (Pilonul II), administratorii platesc urmatoarele taxe de functionare:
-    0,38% din contributiile incasate de fonduri de la clienti;
-    0,096% pe an din sumele acumulate de clienti la fonduri.

Clientii platesc direct catre administratori un comision de 2,5% din contributie si un comision anual de 0,6% din activ. Din acesti bani, administratorii trebuie sa isi acopere costurile de functionare, taxele ASF si sa mai obtina si profit.

Pentru a evalua impactul supravegherii financiare asupra costului suportat de client este necesar ca cele 2 comisioane sa fie exprimate unitar. Acest lucru se poate realiza cu indicatorul rata costurilor. Acesta arata cu cat se reduce suma acumulata la fondul de pensie din cauza ambelor comisioane.

Rata costurilor pentru taxele percepute de ASF este de 2,64%, in timp ce fondurile de pe Pilonul II au o rata a costurilor de 15,36%. Astfel, 17% dintre comisioanele totale retinute de administrator de la client sunt cauzate de ASF.

Calculele tin cont de o perioada de 40 ani de contributii, in care randamentul mediu anual al fondului este de 3%.

In cazul fondurilor de pensii facultative (Pilonul III), taxele impuse de ASF sunt de 2,2 ori mai mari. Administratorii achita catre ASF:
-    0,5% din contributiile incasate de la clienti;
-    0,24% pe an din suma acumulata de client.

Pentru a-si recupera aceste costuri, administratorii retin de la clienti pana la 5% din valoarea contributiilor si 2,4% pe an, din suma acumulata la fond de clienti.

De aceasta data, doar taxele ASF duc la o rata a costurilor de 6%. Acesta este nivelul minim sub care administratorii nu pot cobori. Dupa ce isi adauga cheltuielile de functionare si marja de profit, fondurile ajung la o rata a costurilor cuprinsa intre 26% si 39%. Astfel, intre 15% si 23% din costurile totale achitate de client sunt redirectionate catre ASF.

Taxele mai mari au dus la risipa

Nivel curent al taxelor incurajeaza mentinerea comisioanelor la un nivel inalt, in special, pe segmentul fondurilor facultative. Aceste lucru dezavantajeaza consumatorii, deoarece le afecteaza negativ suma acumulata pentru pensie si indirect nivelul pensiei private.

Asa cum sunt taxele structurate in prezent, sumele incasate de ASF vor creste in mod continuu. Ele sunt strans corelate cu sumele administrate de fonduri, care se majoreaza de la an la an.

Conform raportarilor CSSPP, institutia a incasat, in 2012, taxe in valoare de 14 milioane de lei de la fondurile de pensii, cu 75% mai mari decat in 2010. Astfel, criza financiara nu s-a simtit aici deloc!

Cresterea sumelor incasate pentru supravegherea pensiilor private nu a avut insa un efect prea fericit. Controlul Curtii de Conturi a semnalat anul trecut, ca institutia a risipit banii pe salarii, prime si bonusuri. In plus, la desfiintarea CSSPP, s-au acordat fostilor conducatori salarii compensatorii care au scandalizat opinia publica.

Platim mai mult decat in Marea Britanie!

Din aceasta perspectiva, procesul de fuziune al autoritatilor de supraveghere ar trebui sa aiba ca obiectiv si reducerea taxelor impuse. Infiintarea ASF ar trebui sa conduca la aparitia unor economii de cheltuieli, care sa se reflecte in nivelul taxelor.

In 2012, fiecare participant la fondurile de pensii a platit aproximativ 2,3 lei pentru a sustine CSSPP. Cel mai probabil, in 2013, suma a crescut la peste 2,5 lei per participant.

In Marea Britanie, taxele de supraveghere a fondurilor de pensii sunt exprimate in functie de numarul participantilor. In cazul pensiilor private personale (asa cum sunt incadrate fondurile de la noi), administratorul achita pentru fiecare membru o taxa de 0,35 lire sterline, respectiv 1,9 lei.

Practic, romanii au ajus sa plateasca mai scump decat englezii supravegherea sistemului de pensii private.


Distribuie articolul


Un proiect sustinut de

Banchereza, pe intelesul tuturor


Te ajutam sa intelegi mai usor contractele bancare

Vorbim in termeni simpli, pe intelesul tau

Sfaturi financiare pentru consumatori

Mai mult

ALTE ARTICOLE - Pensii


Fondurile de pensii risca sa monopolizeze bursa
Fondurile de pensii risca sa monopolizeze bursa

Daca nimic nu se petrece spectaculos pe partea de noi listari la BVB, strategia „buy and hold” practicata de fondurile de pensii risca sa confiste actiunile libere din piata.

26 Aprilie 2021 | Fonduri de pensii

Informarea obligatorie a angajatilor ar putea reduce repartizarea aleatorie la Pilonul II
Informarea obligatorie a angajatilor ar putea reduce repartizarea aleatorie la Pilonul II

Ministerul Muncii a modificat modelul cadru al contractului individual de munca si a introdus obligatia angajatorului a de informa noii salariati ca trebuie sa adere la un fond de pensii private obligatorii (Pilon II).

20 Aprilie 2021 | Fonduri de pensii

Strategia fondurilor de pensii poate fi sursa de inspiratie pentru plasamentele individuale
Strategia fondurilor de pensii poate fi sursa de inspiratie pentru plasamentele individuale

Conferinta de presa organizata de APAPR (Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania) cu ocazia comunicarii rezultatelor fondurilor de pensii private obligatorii (pilonul II) si private facultative (pilonul III) a facut bilantul rezultatelor inregistrate in 2020.

27 Ianuarie 2021 | Fonduri de pensii

Pilonul II a facut uitate pierderile aduse de pandemie
Pilonul II a facut uitate pierderile aduse de pandemie

Pentru multi participanti la sistemul de pensii private, activul personal net a revenit la valori apropiate de cele din februarie, o evolutie la care au pus umarul si noile contributii colectate intre martie si mai.

10 Iunie 2020 | Fonduri de pensii

Mai multe articole

GHIDURI


Pensii private obligatorii

In sistemul pensiilor publice, salariatii actuali platesc contributii cu care statul achita veniturile pensionarilor din prezent. In sistemul privat, insa, fiecare aduna bani pentru a-si asigura propia pensie.Totul despre cum functioneaza pensiile private, cum se platesc contributiile, cati bani se acumuleaza la fondul de pensii si alte intrebari i

Pensii facultative

Pentru a beneficia de o pensie facultativa, o persoana trebuie sa adere la un fond de pensii facultative. Clientul plateste contributii lunare iar nivelul pensiei va depinde de suma acumulata. Cum se alege fondul de pensii si ce tip de fond de pensii este potrivit, cum functioneaza deducerea fiscala in Ghidul Pensii Facultative.

Inapoi sus