Proiectul de lege privind plata pensiilor private, care prevede blocarea retragerii integrale a fondurilor la împlinirea vârstei de pensionare stârnește polemici în societate, pe fondul apropierii vârstei retragerii din activitate a celor care au intrat voluntar în Pilonul II.
Pe fondul contestării tot mai accentuate din partea societății civile a proiectului redactat de ASF și înaintat prin Ministerul Muncii pentru dezbateri, cei care apără poziția autorităților invocă faptul că un fond de pensii nu este totuși un cont de economii.
Iar cei care au cotizat lunar la acesta nu ar trebui să pretindă să primească toți banii odată la pensionare, invocând situația existentă în mai multe țări europene.
Există însă o deosebire esențială între țările care impun plata lunară a sumelor aflate în fondurile de pensii private și România.
Românilor chiar li s-a vândut, atât la lansarea Pilonului II cât și ulterior, ideea că vor putea face ce doresc cu fondurile strânse la momentul pensionării, putând opta pentru rambursarea integrală sau pentru plata eșalonată timp de 5 ani. Ceea ce înseamnă că exact ideea unui cont de economii li s-a insuflat.
Cum legile nu pot opera pentru trecut și doar pentru viitor, ar fi greu de explicat celor care au bani buni strânși în Pilonul II de ce legea care vizează sistemul de plată a pensiilor private nu operează doar pentru cei care încep să cotizeze după intrarea sa în vigoare și îi cuprinde și pe cei care au devenit anterior participanți.
Să nu uităm că în momentul intrării în vigoare a legii, cei sub 35 de ani erau incluși obligatoriu în sistem, iar cei cu vârsta între 35 și 45 puteau adera facultativ.
Cei care au intrat facultativ au luat probabil această decizie tentați și de posibilitatea de a-și retrage integral banii la împlinirea vârstei legale de pensionare, ceea ce li se refuză acum și au deci toate motivele să se considere înșelați.
Să nu uităm că femeile care aveau în jur de 45 de ani în 2008 și care au ales să participe la Pilonul II ar împlini vârsta de pensionare în 2026, deci cu atât mai mare frustrarea.
O abordare care poate genera neîncredere
Proiectul de lege vizează plata a numai 25% din fonduri în momentul pensionării, la cerere, urmând ca restul să fie plătit în tranșe lunare timp de 10 ani, pentru sumele care depășesc 153.710 lei.
Pentru sumele mici, de până la 15.372 lei, retragerea de 100% va rămâne posibilă, în vreme ce pentru sumele cuprinse între 15.372 lei și 153.710 lei perioada de retragere programată va putea fi mai mică de 10 ani.
Se invocă explicit sau implicit teama că valul de retrageri adus de pensionarea generațiilor de „decreței” ar duce la o corecție importantă pe cotațiile bursei și la diminuarea cererii pentru titlurile de stat, un subiect sensibil în contextul în care statul se luptă cu un deficit considerabil.
Totuși, să nu uităm că în acest timp cotizațiile celor care nu au atins vârsta de pensionare continuă să intre în sistem, iar cotațiile bursei au fost o perioadă umflate artificial de cererea dilatată forțat de banii fondurilor de pensii, deci s-ar reveni la normalitate.
Iar în ceea ce privește titlurile de stat, Ministerul Finanțelor ar putea lansa oferte dedicate strict participanților la Pilonul II care se pregătesc să iasă din sistem pentru a compensa diluarea participațiilor fondurilor de pensii.
Se pot imagina, de asemenea, și alte soluții care să încurajeze viitorii pensionari să nu își retragă acumulările integral la finalul perioadei de cotizare.
În concluzie, dacă această tentativă de a schimba din mers regulile jocului la fondurile de pensii private va fi adoptată în forma actuală, multe persoane se vor întreba dacă, pe viitor, nu s-ar putea aștepta ca și alte segmente ale investițiilor personale, precum depozitele și plasamentele pe piața de capital să fie afectate.
Ceea ce, în condițiile libertății fluxurilor de capital din UE, ar putea declanșa un adevărat exod al banilor economisiți/investiți în România spre alte rezidențe fiscale.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
