În condițiile în care bursa a avansat în 2024 cu 8,8% la nivelul principalului indice BET, iar dobânzile la titlurile de stat pe 10 ani s-au apropiat de 8%, performanțele fondurilor de pensii par la prima vedere modeste. Care sunt explicațiile?
Cele 7 fonduri de pensii din Pilonul II au plasat 90% din active în titluri de stat (67%) și acțiuni listate (23%). Restul plasamentelor au ponderi mult mai modeste, precum depozitele (1,9%), obligațiunile corporative (4,5%), fonduri mutuale (2,8%), etc.
Cum bursa a crescut cu 8,8% în 2024 la nivelul indicelui BET, ponderea de 23% pe care au deținut-o în plasamentele fondurilor ar fi trebuit să genereze o apreciere de aproximativ 2 procente. Plasamentele în obligațiuni, fonduri mutuale și depozite ar mai fi adus, conform calculelor noastre, aproximativ 0,7%, ceea ce înseamnă că – având în vedere randamentul general de 5,7%, plusul adus de titlurile de stat a fost de doar 3 procente.
Titlurile de stat au pus din nou probleme
De ce au generat titlurile de stat din portofoliul fondurilor de pensii un randament redus? O posibilă explicație o reprezintă faptul că, în a doua parte a anului și în special pe final de 2024, am avut o creștere accelerată a dobânzilor la titlurile de stat românești, pe fondul exploziei deficitului bugetar, care avea să termine anul la peste 8% din PIB. La acest lucru s-au adăugat și turbulențele din jurul alegerilor prezidențiale și necunoscutele privind noul buget și încadrarea în țintele acestuia.
Dobânzile la titlurile de stat pe 10 ani, de la ultima licitație organizată de Ministerul Finanțelor pentru bănci, din 28 ianuarie, au generat un randament mediu de 7,83%. Cum însă fondurile de pensii au în portofoliu și obligațiuni de stat mai vechi, luate la randamente mai mici, iar creșterea dobânzilor echivalează cu scăderea prețurilor obligațiunilor deja emise, per total creșterea generată de investițiile în titluri de stat a fost modestă în 2024, după cum se arată și în comunicatul APAPR.
„Pe parcursul lui 2024, evoluțiile politico-economice au indus o volatilitate ridicată la nivelul tuturor instrumentelor financiare în care investesc fondurile de pensii private, afectând randamentul investițional al acestora. Valoarea titlurilor de stat ale României (în care Pilonul 2 investește circa două treimi din active) s-a apreciat în 2024 cu doar 2% (conform indicelui I29114RO calculat de Bloomberg).”.
Un fenomen similar s-a petrecut în 2022, an în care fondurile de pensii Pilon II au oferit de altfel un randament negativ odată cu creșterea dobânzilor la lei, pe fondul inflației generate de criza energetică. Prețul obligațiunilor s-a depreciat puternic, bursa a terminat anul pe minus (BET -10%), iar fondurile de pensii au ieșit la rândul lor pe minus (-4,2%).
Fondurile Pilon II pot fi comparate cel mai bine din perspectiva randamentului din 2024 cu fondurile multi-active cu profil defensiv sau echilibrat care investesc în lei pe piața locală.
Potrivit datelor AAF (Asociația Administratorilor de Fonduri), în prima categorie (fonduri cu profil defensiv), două fonduri au avut performanțe mai bune decît fondurile de la pilonul II: BT Clasic a avut o creștere de 10,3% în 2024, iarStar Focus de 9,5%. Alte fonduri, în schimb, au avut randamente egale sau mai mici decât cele ale fondurilor de pensii pilon II - Erste Mix Prudent Ron (5,8%), FDI Fix Invest (5,1%), Patria Global (1,5%).
În ceea ce privește fondurile multi-active cu profil echilibrat avem Erste Balanced Ron (9,4%), Transilvania (7,4%), Patria Stock (7,2%), Amundi Integro (5,8%), Certinvest Dinamic (3,3%), Certinvest Prudent (-2,8%).
Performanța medie a fondurilor Pilon II în 2024 le-ar plasa cam la jumătatea clasamentului fondurilor multi-active cu profil defensiv și în a doua parte a clasamentului pentru fondurile multi-active cu profil echilibrat.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News