Evoluțiile BVB, mult peste așteptările investitorilor și starea generală a economiei amintesc de exuberanța din 2007, acțiunile având acum o primă de risc negativă.
România, cu un deficit bugetar-record și cea mai mare inflație din UE, bucurându-se simultan de o scădere a consumului în ultimele 8 luni și de o recesiune proaspăt anunțată, are o bursă care sfidează realitățile macroeconomice, dominând clasamentul burselor europene.
În 2025, an în care aflam că deficitul bugetar merge spre 9% din PIB, indicele BET a urcat cu 46%, depășit doar de indicele principal din Grecia, care a avansat cu 49%. Până la 11 mai 2026, BET este lider regional al anului, cu o apreciere de aproape 23%, deși România trece recent printr-o criză politică majoră.
Iar dacă ne raportăm la intervalul 2022–2026, creșterea BET este de 129%, de cel puțin 4 ori mai mult decât randamentul unui depozit bancar obișnuit.
Am face bine să nu uităm lecțiile trecutului
Evoluțiile amintesc de perioada de exuberanță din 2026–2007 când acțiunile creșteau exploziv și nimic nu părea să le deraieze de la această traiectorie. În acel moment însă, economia avea datorii de sub 20% din PIB (acum mergem spre 65%), iar deficitul bugetar era controlabil fără prea multe sacrificii, iar acum lucrurile nu arată deloc optimist.
Să nu uităm că există și o diferență enormă de narativ între atunci și acum. Dacă în 2007 toată lumea se aștepta la o convergență rapidă a veniturilor și la o apreciere la fel de accelerată a valorii activelor românești, acum integrarea s-a produs, activele s-au apreciat agresiv, dar perspectivele nu mai sunt deloc la fel de optimiste. Și cu toate acestea bursa crește netulburată.
Faptul că bursa autohtonă supraperformează nu e în sine atât de important pe cât ar fi să vedem dacă această evoluție are consistență și suport în evaluările acțiunilor. Nu contează deci numai că acestea cresc, ci și cât de scumpe/ieftine mai sunt după această evoluție.
Iar aici un punct bun de reper îl oferă analiza „Abordări utile în evaluarea companiilor listate”, prezentată la ANEVAR de Mihai Căruntu, vicepreședintele AAFBR (Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România), în special capitolul „Calculul indicatorului Earnings Yield și al Primei de Risc asociate companiilor de la BVB”.
Așa cum arată autorul, „Earnings Yield este de fapt varianta cu numărătorul și numitorul inversat al multiplului PER, cel mai popular multiplicator în lumea investițiilor bursiere (PER este raportul dintre capitalizarea unei companii și profitul său net).
Cu cât valoarea Earnings Yield este mai ridicată, cu atât o companie este teoretic mai susceptibilă de o anumită subevaluare. Și, în consecință, acțiunea respectivă ar putea avea asociat un potențial de creștere mai ridicat pe termen mediu și lung.
Earnings Yield și prima de risc, iindicatori importanți pentru investitori
Diferențialul dintre valoarea Earnings Yield și randamentul obligațiunilor guvernamentale poartă numele de primă de risc; un nivel mai ridicat al primei de risc este de natură să-i motiveze pe investitori să investească într-o acțiune. Dacă această primă de risc este considerată prea scăzută, tinde eventual către zero sau chiar ajunge în teritoriu negativ, înseamnă că acțiunea poate fi în mod îndreptățit suspectată de o parte a investitorilor ca fiind exagerat de scumpă.”
Ei bine, în acest moment (11 mai 2026), indicatorul Earnings Yield este pentru companiile din componența BET de 6,3% (în scădere de la 22% la finalul lui 2022, 12% în decembrie 2024 și 10,7% în decembrie 2025). Asta nu înseamnă că profitabilitatea companiilor a scăzut, ci că prețul la bursă al acțiunilor a avansat mult mai repede.
Randamentul obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani este pentru România de 6,9%, ceea ce duce la o primă de risc negativă pentru companiile din BET, de -0,6% (diferențialul dintre Earnings Yield și randamentul obligațiunilor pe 10 ani).
În Grecia, care a avut la rândul său creșteri bursiere agresive, această primă de risc este însă pozitivă (+5,2%), la fel în Ungaria (+4,1%) și Cehia (+0,7%). Din regiune, doar Polonia are o primă de risc negativă pe indicele principal al bursei (-0,7%), dar să nu uităm că Polonia stă incomparabil mai bine pe partea macro, cu inflație sub 3% (România peste 10%) și consum în expansiune plus deficite externe gestionabile mai bine.
Pe ce se bazează deci BET-ul autohton? Pe multă… speranță. Dar, ca și în 2007–2008, excesul de speranță poate fi amendat drastic la un moment dat.
Indicatorul Earnings Yield și prima de risc-BVB și principalele burse regionale
| Indicator |
Romania |
Polonia |
Ungaria |
Cehia |
Grecia |
| Earnings Yield (%) |
6,3 |
5 |
9,9 |
5,5 |
9 |
| Randament obligatiuni guvernamentale (% |
6,9 |
5,7 |
5,8 |
4,8 |
3,7 |
| Prima de risc (%) |
-0,6 |
-0,7 |
+4,1 |
+0,7 |
+5,3 |
sursa-analiză Mihai Căruntu
Opiniile prezentate în articol nu reprezintă recomandări de investiții și nici consiliere financiară personalizată cu privire la investițiile dumneavoastră.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
