Imprumuturile statului pe termen lung s-au ieftinit usor, iar dobanda titlurilor de stat pentru populatie a stagnat in august, in paralel cu renuntarea la scadentele peste 1 an.
In ultimele luni, bancile au fost fortate sa majoreze dobanzile la depozite pe doua cai: BNR a aspirat lichiditatea din piata, iar statul a lansat emisiuni cu certificate de trezorerie pentru populatie la dobanzi din ce in ce mai mari.
In iulie, aceste dobanzi erau de 8,25% pe an la scadenta de 12 luni si de 8,6% pe an la cea de 36 de luni. Incepand din 8 august, noua emisiune Tezaur pentru populatie are dobanzi tot de 8,25% pe 12 luni, insa nu mai exista emisiune pentru scadente mai lungi.
Poate fi un semnal ca puseul inflationist este pe care sa se epuizeze si ca nu vom mai avea, cel putin o perioada, cresteri de preturi substantiale, dupa cum poate fi doar o pauza in asteptarea unei ierni care se anunta extrem de dificila.
Cel putin pana in martie, cand plafonarile din zona energiei pentru populatie expira, nu se intrevad la acest moment motive serioase pentru cresteri accelerate de preturi.
Faptul ca statul nu mai vrea sa se imprumute de la populatie pe termen lung arata, daca acest trend se confirma si lunile urmatoare, ca percepe ca un cost nejustificat plata acestor randamente de peste 8% in conditiile in care inflatia isi epuizeaza efectele generate de razboiul din proximitate.
Dupa ce dobanzile la care statul se imprumuta pe termen de 10 ani depasisera 9% in iulie, pe fondul unor evolutii mai bune din pietele de capital externe si al reducerii sentimentului de risc, si dobanzile la care se imprumuta Ministerul Finantelor din piata interna s-au redus recent.
Pe 4 august de pilda, MF a atras 1,1 miliarde lei printr-o emisiune de obligatiuni de stat cu o maturitate de 84 de luni, la un randament mediu de 8,36% pe an.
Care este strategia recomandata acum?
Sa ne amintim ca in ultimele 3 luni, cresterea dobanzilor la care se imprumuta statul de la populatie fusese un catalizator pentru cresterea dobanzilor la depozite.
Daca in mai 2022 statul platea dobanzi de 5,5% la un an si de 6,15% la 3 ani, in iulie se ajunsese deja la 8,25% la un an si 8,6% la 3 ani, un salt important.
Sfatul Conso fusese atunci sa plasati esalonat bani in oferta de titluri de stat pentru populatie pentru a ramane cu grosul sumelor pentru perioada cand inflatia se apropie de punctul de inflexiune, iar trendul de crestere al dobanzilor sa se apropie de final.
Este posibil sa ne apropiem de acel stadiu? Unele semnale par sa indice asta, dar nimic nu mai este sigur intr-o lume atat de afectata in ultimii ani de o pandemie aparuta de nicaieri si de un razboi la fel de surprinzator in regiune.
Din pacate, cea mai lunga scadenta pentru titlurile de stat in august este de un an dar nu este deloc exclus sa avem si o emisiune Fidelis in septembrie si atunci e greu de crezut ca vom vorbi de o singura scadenta pe lei.
Chiar daca castigul net oferit de depozitele bancare la termen este in prezent, sub cel aferent titlurilor de stat, avand in vedere faptul ca veniturile din dobanzile titlurilor de stat nu sunt impozabile, iar dobanzile bancare sunt impozitate cu 10% (TBI Bank ofera 9% la depozitele constituite pe 1 an, Pro Credit Bank -8%, Patria Bank si Tech Ventures Bank-7,5%, Intesa Sanpaolo Bank -7,25%, CEC Bank-7,2% iar First Bank- 7,15%), putem inca asista la cresteri usoare in urmatoarele luni, pentru a se echilibra ofertele.
In plus, bancile au si scadente mai lungi in acest moment unde dobanzile sunt ceva mai mari si nu ar trebui ocolite in scenariul in care trendul inflationist e pe final.
De exemplu TBI Bank plateste dobanda de 9,8% pe an la depozitele constituite pe 3 ani, Intesa Sanpaolo Bank ofera 8% ca si Tech Ventures Bank, CEC-ul 7,7%, etc.
Pentru a selecta depozitul la termen dorit consultati
comparatoarele Conso.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
