Subscrierile din martie s-au înjumătățit față de cele din februarie, deși dobânzile au fost comparabile, dovadă faptul că înmulțirea numărului de emisiuni nu reușește să multiplice proporțional sumele investite.
Din comunicatul Ministerului de Finanțe aflăm că suma subscrisă în martie pentru titlurile de stat din programul Fidelis a fost de 2,2 miliarde lei.
Dobânzile oferite pentru titlurile pe 1, 3 și 5 ani au fost de 6,8%, 7,5% și respectiv 7,8%, în vreme ce scadențele pentru componenta în euro au fost de 2 și 7 ani, iar dobânzile de 3,75% și 6%.
Prima emisiune Fidelis din 2025, cea din februarie, a totalizat subscrieri de 4,3 miliarde lei, iar dobânzile la lei pentru scadențele de 1, 3 și 5 ani fuseseră de 6,95%, 7,65% și 7,95%, iar pentru euro de 4% la 2 ani și 6,25% la 7 ani.
După cum se observă, subscrierile din martie au o valoare de aproape 2 ori mai mică decât cele din februarie, în condițiile în care dobânzile au fost la lei cu doar 0,15 puncte procentuale mai mici pe toate scadențele la lei, iar la euro am avut o scădere cu 0,25 pp la scadența de un an și o creștere cu 0,25 pp la cea de 7 ani față de emisiunea anterioară.
În decembrie 2024 fuseseră subscrieri de 2,6 miliarde lei (în decembrie lumea are și alte priorități), iar în octombrie 2024 subscrierile totalizaseră 3,5 miliarde lei, peste valoarea din august (3,2 miliarde lei). Interesul mai mare din februarie 2024 poate fi pus și pe seama creșterii dobânzilor (în decembrie dobânzile la lei erau de 6,45% la un an și 7,6% la 5 ani, iar la euro de 3,75% la un an și 5,75% la 7 ani).
Faptul că în martie avem subscrieri aproape înjumătățite față de februarie, deși dobânzile nu au fluctuat semnificativ, arată faptul că apetitul populației pentru astfel de instrumente nu crește neapărat dacă numărul emisiunilor se multiplică, iar cârligele de marketing ar trebui aruncate în alte direcții.
Dacă, de pildă, am avea titluri de stat cu scadența la 6 luni? În condițiile în care datoria publică crește accelerat, poate că vor exista mult mai mulți investitori interesați preponderent de scadențe scurte.
Masa monetară are evoluții interesante
Potrivit raportului BNR pe luna ianuarie, depozitele overnight se reduseseră cu aproape 8 miliarde lei (de la 322,4 miliarde lei la 314,1 miliarde lei), iar depozitele cu scadență de până la 2 ani stagnaseră (293,6 miliarde lei față de 293,5 miliarde lei în decembrie).
Este o evoluție contrară tendințelor, lunile anterioare arătând creșteri pe ambele segmente. Dacă volumul depozitelor overnight poate fi legat și de dinamica din zona de creditare (orice împrumut obținut este parcat inițial ca depozit la vedere), stagnarea economisirii pe termen mai lung este surprinzătoare.
În 2024 au fost scăderi în ceea ce privește volumul depozitelor doar în lunile de vară, când clienții băncilor au mai renunțat la o parte din depozite pentru a pleca în concedii. Nici în iulie-august 2024 aceste scăderi nu s-au suprapus însă peste scăderi consistente în zona depozitelor overnight, cum s-au petrecut lucrurile în ianuarie 2025, și rămâne de văzut dacă februarie și martie vor confirma tendințele din ianuarie.
Cum s-a văzut în cazul subscrierilor din cadrul programului Fidelis pe martie, creșterea frecvențelor acestor emisiuni nu generează o majorare proporțională a sumelor subscrise, iar evoluțiile masei monetare trebuie căutate în alte direcții (nici bursa românească nu și-a sporit lichiditatea în prima parte a anului, ba dimpotrivă).
Cum nu sunt semnale ale unei frâne a creditului în ianuarie, alte posibile explicații pentru reducerea depozitelor overnight și stagnarea depozitelor cu scadențe până la 2 ani ar fi orientarea spre piețele externe de capital și dorința de a deține cash suplimentar (numerarul aflat în circulație a crescut în ianuarie cu 1,3 miliarde lei, de la 125,7 miliarde lei în decembrie la 127 miliarde lei în ianuarie).
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
