Decizia Curtii Constitutionale a Romaniei, emisa in urma examinarii sesizarilor depuse de banci cu privire la Legea darii in plata, lasa loc la interpretari din partea partilor implicate. Cine are dreptate se va putea constata cu certitudine doar peste cateva saptamani, odata cu publicarea motivarii deciziei CCR.
Potrivit comunicatului de presa emis de CCR, institutia a constatat ca unele articole sunt constitutionale in masura in care instanta judecatoreasca verifica toate conditiile referitoare la existenta impreviziunii.
Principiul impreviziunii este reglementat de Noul Cod Civil si prevede ca daca "executarea contractului a devenit excesiv de oneroasa,din cauza unei schimbari exceptionale a imprejurarilor, care ar face vadit injusta obligarea debitorului la executarea obligatiei", instanta poate sa dispuna fie adaptarea contractului, pentru a distribui in mod echitabil intre parti pierderile si beneficiile ce rezulta din schimbarea imprejurarilor, fie incetarea relatiilor contractuale, la momentul si in conditiile pe care le stabileste.
Doua exceptii admise, alte doua respinse
Asadar, CCR a anuntat ca a admis doua exceptii si a respins alte doua, insa presedintele Curtii nu a fost de acord cu interpretarea potrivit careia legea ar fi "partial neconstitutionala".
Una din exceptiile acceptate este cea referitoare la articolul 11 din Lege. Judecatorii Curtii sustin ca sintagma "precum si din devalorizarea bunurilor imobile" din acest articol este neconstitutionala.
In forma actuala, articolul 11 stipuleaza ca "in vederea echilibrarii riscurilor izvorand din contractul de credit, precum si din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplica atat contractelor de credit aflate in derulare la momentul intrarii sale in vigoare, cat si contractelor incheiate dupa aceasta data".
Burada: Legea se aplica si creditelor in derulare
Avocatul Alexandra Burada, reprezentant al debitorilor, sustine ca doar sintagma referitoare la devalorizarea bunurilor imobile a fost declarata neconstitutionala, ceea ce inseamna ca restul articolului 11 este constitutional, adica Legea se aplica si creditelor in derulare.
La randul sau, Stan Tirnoveanu, avocatul care reprezinta unele banci in procesele cu clientii, este de parere ca, "de acum inainte, darea in plata nu are cum sa-si mai produca efectele asa cum este scrisa Legea 77/2016. Cel mult, instanta aplica principiul impreviziunii”.
In cea ce priveste sesizarile referitoare la contractele incheiate in perioada 2007 – 2009, acestea au fost respinse de CCR.
„Respingerea, ca inadmisibila, a prevederilor mentionate la pct.3 a avut in vedere faptul ca toate dosarele in care au fost invocate exceptiile de neconstitutionalitate vizeaza contracte de credit incheiate intre anii 2007-2009, si anume sub regimul Codului civil din 1864, astfel ca aceste prevederi nu au legatura cu solutionarea cauzelor”, se mentioneaza in comunicatul CCR.
Pe baza acestei explicatii, avocatul Alexandra Burada concluzioneaza ca legea nu este considerata retroactiva, astfel ca ea se aplica si pentru contractele incheiate pe vechiul Cod Civil. Potrivit acesteia, daca Legea nu s-ar fi aplicat si contractelor incheiate sub vechiul Cod Civil, atunci CCR ar fi declarat-o retroactiva.
Judecatorii CCR au dezbatut 33 de exceptii de neconstitutionalitate ridicate de banci, dar au hotarat doar intr-un numar de 25 de dosare, pronuntarea pentru celelalte opt fiind amanata cu o zi.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
