Autoritatea de supraveghere financiara din Marea Britanie a pus la punct un set de reguli care obliga bancherii sa realizeze o analiza mai atenta a solicitarilor de credite ipotecare. Scopul este prevenirea cazurilor de supraindatorare, pentru care bancile vor fi considerate direct responsabile.
La inceputul lunii iulie, autoritatea de supraveghere financiara din Marea Britanie (Financial Services Authority) a publicat un proiect de modificare a legislatiei in vigoare, pentru a aduce mai multa protectie consumatorilor de servicii financiare.
Principalele obiective asumate tintesc prevenirea cazurilor de supraindatorare a celor care decid sa obtina un credit ipotecar. Bancherii trebuie sa urmeze o serie de pasi standard pentru a determina daca un solicitant va putea sustine ratele pe intreaga perioada de creditare, fiind in ultima instanta direct responsabili pentru clientii aflati in dificultate.
In plus, in situatia in care clientii intarzie cu plata ratelor, penalitatile nu vor putea depasi costurile de administrare a contului restant.
Rata la credit vine pe ultimul loc, dupa hobby-uri si vacanta
Conform regulilor propuse de FSA, o banca nu va putea sa acorde un credit ipotecar decat solicitantilor pentru care s-a realizat o analiza temeinica a posibilitatilor de rambursare, inclusiv prin asumarea unor scenarii pesimiste.
Pe langa verificarea veniturilor prin documente oficiale, bancherii trebuie sa ia in calcul toate cheltuielile demonstrate sau presupuse ale solicitantului. Aici intra atat ratele la alte credite, plata utilitatilor, a impozitelor, a asigurarilor, a cheltuielilor cu taxele de scolarizare plus cheltuielile lunare cu mancarea, imbracamintea, transportul, hobby-uri si vacantele.
“Suntem hotarati sa protejam clientii vulnerabili si sa ne asiguram ca toti cei care obtin un credit ipotecar isi pot permite sa il ramburseze”, a precizat Leslie Titcomb, director in cadrul FSA.
Atunci cand aceste cheltuieli nu pot fi estimate, se vor folosi statistici puse la punct special pentru acest scop de catre autoritate. Abia dupa ce toate aceste cheltuieli au fost deduse din venit, bancherii vor lua in considerare diferenta pentru a stabili nivelul creditului ce poate fi acordat.
Gradul de indatorare ia in considerare cel mai pesimist scenariu
Mai mult, in stabilirea creditului maxim care poate fi obtinut, bancile britanice vor lua in considerare rata aferenta unui credit acordat pe maximum 25 ani, chiar daca termenul efectiv de acordare este mai indelungat.
In plus, pentru a preintampina supraindatorarea clientilor, bancherii trebuie sa ia in considerare si o eventuala crestere de dobanda.
Astfel, rata lunara maxima va fi estimata prin adaugarea unei marje stabilite de autoritate peste dobanda standard perceputa de banca la momentul acordarii creditului.
Penalizarile sunt drastic limitate
O alta schimbare pe care autoritatile britanice o doresc in legislatie este limitarea penalizarilor de intarziere aferente creditelor ipotecare. Bancile si societatile nebancare nu vor putea percepe clientilor restantieri o penalizare mai mare decat costul estimat pentru administrarea aditionala a datoriei.
Penalizarea poate include costul cu realizarea documentatiei si notificarilor, costul cu personalul si costuri de functionare, inclusiv costurile aferente sistemului informatic.
Penalizarile nu trebuie sa includa insa cheltuieli cu managementul bancii, costul capitalului sau cheltuieli de publicitate.
In plus, penalizarea este calculata in suma fixa, aceeasi pentru toti clientii, fara a se raporta procentual la valoarea creditului sau a restantei.
Iar atunci cand clientul face o plata, sumele se duc intai catre acoperirea principalului restant si abia apoi sunt alocate in vederea rambursarii dobanzii si a penalitatii.
Propunerea de modificare a legislatiei este disponibila pentru dezbatere publica pana la finalul lunii septembrie, urmand ca in primul trimestru din 2011 noile reglementari, ajustate, sa intre in vigoare.
Reguli similare ar fi binevenite si in Romania
Autoritatile britanice au pus la punct acest set de modificari in urma unei analize a pietei creditelor ipotecare inceputa inca din 2005, ale carei rezultate au demonstrat o supraindatorare a populatiei.
Aproximativ 46% din clientii care aveau in derulare un credit, fie nu mai ramaneau cu niciun surplus pentru economisire dupa plata ratelor, fie nu puteau sa-si asigure nici macar cheltuielile pentru traiul zilnic, dupa plata datoriilor lunare la banci.
In Romania, situatia nu este cu mult diferita. Numarul restantierilor a cunoscut o crestere exponentiala in ultimii 2 ani, cele mai multe dintre cazurile de neplata fiind cauzate de imposibilitatea clientilor de a mai plati ratele, pe fondul scaderii veniturilor.
Atunci cand bancherii romani calculeaza gradul maxim de indatorare, scad din venituri cheltuieli de doar 250-300 lei pentru fiecare membru al familiei solicitantului. Astfel, rata lunara a ajuns de multe ori si pana la 70% din diferenta rezultata.
Mai mult, BNR a permis bancilor sa utilizeze in stabilirea gradului de indatorare rata dobanzii utilizata in primii ani de creditare, cand majoritatea bancilor utilizau dobanzi promotionale, mult reduse fata de dobanda standard.
Modul de variatie a dobanzii a fost doar de curand reglementat, pana la acel moment bancile putand sa majoreze costurile dupa bunul plac. Astfel, foarte multi solicitanti au fost finantati cu buna stiinta cu credite de valori mult mai mari decat puteau suporta pe termen lung, iar doar dupa un an, rata lunara le-a fost aproape dublata prin trecerea la dobanda standard.
O parte dintre clientii care in urma cu doar 3 ani se inghesuiau sa obtina finantare, acuza acum bancile ca nu au fost informati pe deplin asupra costurilor pe termen lung presupuse de creditul respectiv.
“Banca mi-a acordat credit, in conditiile in care stia ca sunt in imposibilitate de plata dupa 1 an de zile, avand in vedere ca rata fusese calculata cu dobanda fixa, promotionala, iar gradul de indatorare luat in calcul era aproape de maximul admis”, ne scrie o clienta care doreste sa actioneze banca respectiva in judecata.
In Romania, valoarea totala a restantelor la credite inregistrate de populatie este de aproximativ 4,2 milioane lei, iar numarul restantierilor ajunge la 705.000.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
