Decizia de a permite debitorilor o noua amanare a ratelor, masura similara cu cea aplicata in pandemie, vine pe fondul unor dobanzi in crestere si poate amplifica efortul de rambursare.
Decizia a fost luata in cadrul coalitiei de guvernare si ar urma sa fie implementata de Executiv din 1 iulie, dupa discutiile cu mediul bancar luat cumva prin surprindere de intentia autoritatilor.
Si in perioada pandemiei, intre 2020 si 2021 a existat un moratoriu de amanare la plata a ratelor bancare cu pana la 9 luni, de care puteau beneficia cei care suferisera diminuari cu minim 25% a veniturilor si nu inregistrau restante la plata ratelor.
Mecanismul stabilit atunci presupunea ca dobanda corespunzătoare sumelor scadente a caror plata era amanata se capitaliza la soldul creditului existent la finele perioadei de suspendare.
Cu exceptia creditelor ipotecare insa, unde dobanda aferentă perioadei de suspendare era considerata o creanta distincta, care urma sa fie rambursata cu dobanda 0%, esalonat, in 60 de rate lunare egale iar statul garanta rambursarea dobanzii (se evita in acest caz perceperea de dobanda la dobanda cum se intampla in cazul celorlalte imprumuturi).
Cum se justifica un nou plan de amanare a ratelor
Daca prima masura de amanare a ratelor bancare venea in contextul pandemiei si dorea sa contrabalanseze pierderea unor joburi sau intrarea angajatilor in concediu fara plata, de aceasta data se ia in calcul impactul cresterii dobanzilor asupra celor cu grade mari de indatorare.
De pilda, indicele IRCC a cunoscut un minim de 1,08% calculat la nivelul trimestrului doi din 2021 (si aplicat 6 luni mai tarziu pentru o parte dintre cei care au luat credite cu dobanzi variabile), a ajuns la 1,86% in prezent (calculat pentru T4 din 2021), va urca la 2,65% din iulie (aferent T1 din 2022) si se va plasa probabil peste 3,5% din octombrie, date fiind valorile zilnice in intervalul aprilie-mai de pana acum (majoritatea acestor valori sunt peste 3,5%).
Cei care s-au indatorat la un IRCC de 1,08% si plateau o marja de 2% se vad in situatia unei dublari a dobanzilor daca IRCC trece de 4%, iar acest fapt ar putea presupune dificultati la plata ratelor, daca s-a mers pe gradul maxim de indatorare permis de banci si nu au aparut, intre timp, suplimentari de venituri.
Care sunt riscurile de aceasta data
Primul program de amanare a platii ratelor venea in conditiile in care dobanzile erau in continua scadere, inclusiv ca efect al pandemiei, astfel incat a fost posibil si acel IRCC de 1,08% de care aminteam mai sus.
In prezent insa, dobanzile sunt in urcare sustinuta si nu au cunoscut inca varful. Cata vreme nu stim cand si cum se va termina conflictul din Ucraina, care are drept efect majorarea preturilor la produsele agricole si energie, faptul ca soldul creditului poate fi majorat cu dobanzile acumulate in perioada de suspendare sau ca efortul de rambursare se poate majora dupa perioada de suspendare a ratelor (chiar daca nu se plateste dobanda la dobanda ci se reesaloneaza dobanzile precum anterior la creditele ipotecare) reprezinta riscuri care nu trebuie neglijate.
Cei care se grabesc sa isi suspende ratele fara a avea neaparata nevoie de asta, doar pentru a retrai o perioada scurta viata fara datorii, se pot confrunta apoi cu un efort de rambursare considerabil mai mare daca dobanzile isi continua cresterea, iar salariile nu tin pasul cu inflatia.
Asta deoarece noile dobanzi se vor aplica astfel la soldul majorat in urma amanarii ratelor, iar valoarea lor va fi mai mare.
Autoritatile par sa ia in calcul ca in Ucraina conflictul se va termina relativ repede, iar la finalul perioadei de suspendare de pana la 9 luni inflatia si dobanzile vor reveni cu picioarele pe pamant. Dar daca nu va fi asa?
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
