top banner

Atacul politicienilor asupra profesionistilor

29 Octombrie 2009 | Autor: Alin Iacob

Aflati in febra campaniei electorale pentru alegerile prezidentiale, politicienii lanseaza diverse atacuri impotriva profesionistilor. Desi teoretic politicienii clameaza suportul oferit tehnocratilor, in diverse luari de pozitie acestia sunt luati la rost, avertizati sau le sunt puse la indoiala veniturile.
 
Tehnocratii reprezinta, la nivel declarativ, solutia ideala pentru iesirea din criza a Romaniei. Mai mult, de-a lungul timpului, profesionistii din diverse domenii au fost adesea acuzati ca nu se implica in viata politica si in rezolvarea problemelor concrete ale cetatenilor.
 

Lucian Croitoru, sfatuit sa-si vada de treaba

 
Acum, o serie de profesionisti au decis ca este momentul sa se implice pentru a gestiona treburile publice intr-o perioada extrem de delicata, cand iarna bate la usa si bugetul statului cunoaste una dintre cele mai nefaste perioade din ultimii ani din cauza crizei.
 
Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, este unul dintre cei care au decis sa iasa din expectativa si sa incerce sa ajute la depasirea perioadei delicate. Insa acest lucru nu pare sa fie deloc pe placul celor care au provocat caderea guvernului si, implicit, criza politica, cu numai cateva saptamani inainte de alegerile prezidentiale.
 
Numerosi reprezentanti ai majoritatii “ad-hoc” create in Parlament l-au sfatuit sa isi vada de treaba, sa-si depuna mandatul si sa se intoarca la BNR, lasand locul lui Klaus Johannis, care este agreat in acest moment de cei mai multi parlamentari.
 
Acestia par sa nu tina deloc seama de faptul ca, in perioada dificila pe care o traverseaza Romania, si in care urmeaza mai multe runde de negocieri complicate cu reprezentantii organismelor financiare internationale, ar fi mult mai benefica gestionarea treburilor tarii de catre un finantist care stapaneste foarte bine detaliile economice si nu de un primar care recunoaste candid ca nici macar nu a citit acordul dintre Romania si FMI.
 
Din pacate, controversele politice, firesti intr-o democratie, sunt escaladate de declaratii explozive ale unor inalti demnitari ai statului. Mircea Geoana, unul dintre prezidentiabilii cu cele mai mari sanse de reusita, i-a transmis de altfel lui Croitoru si un avertisment voalat.
 
“I-am recomandat sa nu intre intr-o sarada politica care nu ii face bine nici lui, nici Romaniei, nici romanilor.(...) Aceasta situatie risca sa ii afecteze reputatia profesionala si cariera pe viitor. L-am sfatuit prieteneste sa isi depuna mandatul si sa recunoasca ca dupa aceasta intalnire nu are sanse sa formeze un Guvern”, afirma Geoana dupa intalnirea premierului desemnat cu reprezentantii partidelor politice. Avertismentul lui Geoana a fost ulterior repetat si de alti reprezentanti ai noii majoritati parlamentare, care i-au sugerat lui Croitoru ca va putea avea probleme in cariera profesionala in perioada urmatoare.
 

Gheorghe Gherghina, un alt tehnocrat luat la ochi

 
Croitoru nu a fost insa singurul profesionist luat la ochi de politicieni. O alta tinta a declaratiilor belicoase a constituit-o Gheorghe Gherghina, secretarul de stat din Ministerul Finantelor, care este responsabil cu intocmirea proiectului de buget. Buget de care, asa cum declara recent reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu, depinde in mod decisiv acordarea transelor din aceasta toamna.
 
Practic, fara un buget adoptat pana la finele anului, care sa respecte conditiile negociate cu organismele financiare internationale, putem sa ne luam adio de la bani si, cel mai probabil, tara sa fie aruncata in haos economic si financiar.
 
Acelasi Mircea Geoana l-a luat la rost si pe Gherghina, secretar de stat propus chiar de PSD la Ministerul Finantelor, unul dintre profesionistii de buna calitate din aparatul de stat, fost consilier al prim-viceguvernatorului BNR Florin Georgescu. In viziunea lui Geoana, Gherghina ar trebui sa se gandeasca serios la actiunile sale profesionale pentru ca altfel si-ar putea risca si el cariera profesionala.
 
“(...) acum, evident, trebuie sa decida si domnia sa daca ramane pana in ultima clipa, precum soldatul japonez, in transeele Ministerului de Finante.(...) Domnul Gherghina are suficient de multa experienta ca sa stie exact ceea ce face in acest moment. E decizia domniei sale, nu-i impunem sa plece, nu-l rugam sa stea, dar cred ca este constient de faptul ca, in acest moment, lumina rampelor se uita si la domnia sa si sunt convins, ca om cu experienta si om care a lucrat cu noi de-a lungul timpului, stie ce se intampla in acest moment in Ministerul de Finante”
 

Nu scapa nici personalul autoritatilor de supraveghere

 
Tot in campania electorala, un grup de 22 de parlamentari PD-L nu au gasit nici ei nimic mai nimerit de facut decat sa adreseze o scrisoare deschisa catre organismele financiare internationale, prin care sa ceara includerea personalului organismelor de supraveghere a pietei financiare (BNR, CSA, CNVM si CSSPP) in legea unica de salarizare.
 
Cu alte cuvinte, propunerea lor reprezenta un atac direct la salarizarea conducatorilor si personalului acestor institutii. O jumatate de adevar exista in nemultumirea parlamentarilor. Salariul lunar al presedintelui CSA se pare ca se apropie de 20.000 euro, in vreme ce acela al presedintelui CNVM bate si el spre 10.000 de euro. Ceea ce este mult prea mult pentru perioada de criza prin care trece Romania.
 
Insa de aici si pana la incercarea de a-i include pe reprezentantii institutiilor de supraveghere a pietei financiare intr-o schema in care veniturile lor, care – este foarte important! – nu vin de la buget, sa fie drastic reduse, este cale lunga. Iar efectul practic al unei asemenea masuri n-ar fi putut fi decat unul negativ – si anume migrarea specialistilor catre companiile financiare private, ceea ce ar fi putut avea consecinte grave asupra stabilitatii sistemului financiar romanesc.
 
Se pare ca mediul politic, in ciuda declaratiilor de fatada, nu prea are la suflet profesionistii. Pentru ca spre deosebire de gargaragiii de la talk-show-urile televizate din fiecare seara, profesionistii chiar lasa urme pe acolo pe unde trec. Scurtul mandat de prim ministru de la finalul anilor ‘90 al guvernatorului Isarescu este cea mai buna dovada in acest sens. Si atunci, de ce sa nu dam din nou o sansa profesionistilor?

Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News

Comparații

Asigurări RCA

Asigurări RCA
  • Alegi cea mai bună asigurare
  • Plătești online cu cardul
Compară
Educație financiară

Banchereza, pe înțelesul tuturor

  • Te ajutăm să înțelegi mai ușor contractele bancare
  • Vorbim în termeni simpli, pe înțelesul tău
  • Sfaturi financiare pentru consumatori
Citește

Un proiect susținut de

BCR

Banii si economia

Alte Articole

Energia sufla temporar in panzele dezinflatiei

Energia sufla temporar in panzele dezinflatiei

Dupa isteria din august 2022, cand megawatul se tranzactiona pe piata zilei urmatoare la aproape 3.500 lei, romanii au avut surpriza recent sa se reintalneasca cu preturile negative la energia electrica.

18 Apr 2024 | Banii si economia
Ce este si cum opereaza serviciul de afisare a numelui beneficiarului

Ce este si cum opereaza serviciul de afisare a numelui beneficiarului

In momentul introducerii unui cod IBAN pentru efectuarea unei plati, clientii bancilor care au aderat la aplicatia SANB pot vedea partial si numele beneficiarului fondurilor, fiind eliminate astfel multe dintre confuziile involuntare sau premeditate.

11 Apr 2024 | Banii si economia
Atentie la timpii morti in perioadele de subscriere a titlurilor de stat!

Atentie la timpii morti in perioadele de subscriere a titlurilor de stat!

Achizitionarea titlurilor de stat din emisiunile Tezaur sau Fidelis poate fi optimizata, astfel incat banii sa produca cat mai repede alti bani, in caz contrar investitorii pot pierde echivalentul a peste o luna din dobanda.

26 Mar 2024 | Banii si economia
Rabla 2024: buget majorat, prime de casare mai mici pentru “electrice”

Rabla 2024: buget majorat, prime de casare mai mici pentru “electrice”

Editia cu numarul 20 a programului Rabla vine cu un buget mai mic pentru sectiunea Rabla Clasic si cu buget majorat, dar cu prime de casare mai mici pentru Rabla Plus.

21 Mar 2024 | Banii si economia

TE AJUTĂM SĂ-ȚI FACI CALCULELE

Calculatoare

Credit maxim

Calculează suma maximă pe care o poți împrumuta în funcție de venitul tău

Rate credit

Calculează rata lunară, DAE și graficul complet de rambursare la creditul tău

Refinanțare credit

Calculează suma pe care o poți economisi dacă îți refinanțezi creditul