În ciuda majorării de aproape 6 ori a indicelui IRCC în ultimii 4 ani, prețul caselor a urcat cu 45% în acest interval, două treimi din apreciere fiind parcurse însă în ultimii doi ani.
De la valori-record de un procent aferente trimestrului doi din 2021 (1,08% a fost minimul indicelui IRCC, valoare cu care se puteau împrumuta cei care luau credite în ultima parte a acelui an), s-a ajuns la maximul de 6,06% din prezent, valoare aferentă trimestrului doi 2025.
Practic, în 4 ani am avut o creștere de aproape 6 ori a indicelui, iar primul impuls pe care l-au avut cei care intenționau să își cumpere o locuință pe credit la începutul anului 2022, când au văzut că tendința de creștere a dobânzilor se menține, a fost să se felicite pentru răbdare.
Prețul caselor urma să scadă negreșit, având în vedere că dobânzile și, implicit, valoarea ratelor erau mai mari. Numai că piața a avut o evoluție diametral opusă.
Conform indicelui imobiliare.ro, un indice care monitorizează prețurile de vânzare introduse de proprietari verificați, prețul mediu pe mp al unui apartament la nivel de țară era în septembrie 2021 de 1.309 euro.
În septembrie 2022, când IRCC era deja la 2,75%, prețul pe mp avansase la 1.425 euro (+8,8%).
După care, în următoarele 12 luni, piața a dat semne de stabilizare. IRCC urcase la 5,96% în T2 2023, iar prețul caselor în septembrie avea un avans modest, de 2,6% (1.463 euro/mp).
De atunci, indicele IRCC a bătut mai degrabă pasul pe loc, rămânând ușor sub 6% până recent (valorile au fost în intervalul 5,5–6%).
A fost momentul în care cei care așteptau momentul optim pentru a cumpăra o casă s-au felicitat, mai ales că indicele a avut, timp de 3 luni (între noiembrie 2022 și februarie 2023), chiar o ușoară scădere.
Creșterea s-a reluat ulterior și chiar a accelerat: 1.656 euro/mp în septembrie 2024 (creștere anuală de 13%) și 1.909 euro în septembrie 2025 (creștere anuală de 15,2%).
Pentru București, unde apartamentele sunt mai scumpe decât media pe țară, prețul mediu a fost în septembrie 2025 de 2.129 euro/mp, în creștere cu 18% față de septembrie 2024.
De ce această evoluție atipică?
O parte din vina pentru decalajul între evoluția prețului banilor și a prețului caselor o au și băncile. Au existat tot soiul de strategii care să faciliteze creditarea și să-i ajute să se încadreze în raportul rată/venituri pe cei interesați, dobânzile fixe introductive fiind cea mai cunoscută dintre acestea.
S-au putut lua case cu dobânzi fixe de 5–6%, nu foarte departe de nivelul la care se dădeau credite în perioadele când IRCC era de 1% (3–4%).
Cu toate astea, faptul că prețul caselor a accelerat în ultimii doi ani arată că, mai degrabă, cauzele cu ponderea cea mai mare trebuie căutate în altă parte.
De pildă, costul banilor i-a afectat mai mult pe dezvoltatori, care au redus oferta de imobile de pe piață și/sau au crescut prețurile celor livrate, ca să includă și contribuția dobânzilor mai mari plătite finanțatorilor proiectelor.
În plus, percepția inflației iminente, odată cu majorările de prețuri la utilități și creșterea TVA anunțate cu luni în avans, au grăbit decizia celor care dispuneau de resurse, dar ezitau să le plaseze în imobiliare, preferând alt gen de investiții (monetare – titluri de stat/depozite, acțiuni listate, fonduri mutuale).
În perspectivă, scăderea cererii solvabile și creșterea impozitelor pe proprietate ar trebui să tempereze creșterea prețurilor caselor în perioada următoare, dar... piața imobiliară poate oferi surprize în continuare, precum a făcut-o și între 2021 și 2025.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
