Plasamentele in actiuni cresc performantele pensiilor private

Diferenta dintre performantele fondurilor de pensii din diverse tari din Europa Centrala si de Est este data in primul rand de capacitatea administratorilor de a pune in practica strategii pe termen lung si intr-o masura mai mica de randamentul minim garantat.
 
Cehia este una dintre tarile cu cele mai slabe performante, rata medie de rentabilitate fiind de numai 3,7% in perioada 2001-2005, se arata intr-un studiu comparativ publicat de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Acest lucru este cauzat de faptul ca alocarea activelor este conservatoare, administratorii  investind doar 7,6% din active in actiuni.
 
La polul opus se plaseaza Polonia, unde administratorii au obtinut randamente anuale de 12%-15% in perioada 2002-2007. Si merita semnalat ca aici administratorii pot investi pana la 40% din fondurile atrase in actiuni, ceea ce le permite sa obtina performante peste media regionala. La noi, fondurile vor putea aloca pana la 50% din contributii in actiuni.
 
Totodata, se pare ca impunerea unei performante minime la nivelul fondurilor favorizeaza obtinerea unor randamente mai bune, dar fara a fi un criteriu decisiv.
In Cehia este necesar doar ca fondurile sa inregistreze o rata de performanta pozitiva, fara a se raporta la piata, iar in Ungaria - nu exista nici o prevedere privind randamentul minim garantat. Cu toate aceste, fondurile de pensii maghiare au obtinut randamente in perioada 2004-2006 intre 8-16%, mult mai mari decat in Cehia. O explicatie ar fi faptul ca primele pot investi pana la 50% in fonduri de investitii.
 
Cele mai rentabile fonduri de pensii – cele din Polonia si Bulgaria – sunt insa obligate atinga un randament minim, ceea ce ar putea explica rezultatele mai bune. In general, pragul minim pentru rentabilitatea fondurilor de pensii private este stabilit la nivel regional in functie de performantele din trecut.
 
In Polonia, rata minima de rentabilitate este definita ca fiind cea mai mica valoare dintre media randamentelor pietei pe ultimii trei ani minus 4 pp sau 50% din rata medie de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii pe ultimii 3 ani.
 
In Bulgaria, rata minima de rentabilitate a fondurilor private obligatorii este considerata a fi cea mai mica valoare dintre media randamentelor minus 3 pp si rata de rentabilitate medie anualizata a tuturor fondurilor pe ultimii 2 ani. Randamentul mediu anual a fost de 12,88% in perioada 2005-2007, iar cota pentru plasamentele in actiuni este de maxim 20%.
 
In Romania, rata minima de rentabilitate urmeaza sa fie stabilita de CSSPP, iar fondurile care nu vor depasi acest barem, isi vor pierde dreptul de a administra banii participantilor. « Nu mai putin de zece elemente de siguranta, printre care rata minima de rentabiltate si fondul de garantare, fac din modelul romanesc un sistem sigur si solid », se precizeaza in studiul CSSPP.


Distribuie articolul


Un proiect sustinut de

Banchereza, pe intelesul tuturor


Te ajutam sa intelegi mai usor contractele bancare

Vorbim in termeni simpli, pe intelesul tau

Sfaturi financiare pentru consumatori

Mai mult

ALTE ARTICOLE - Pensii


Strategia fondurilor de pensii poate fi sursa de inspiratie pentru plasamentele individuale
Strategia fondurilor de pensii poate fi sursa de inspiratie pentru plasamentele individuale

Conferinta de presa organizata de APAPR (Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania) cu ocazia comunicarii rezultatelor fondurilor de pensii private obligatorii (pilonul II) si private facultative (pilonul III) a facut bilantul rezultatelor inregistrate in 2020.

27 Ianuarie 2021 | Fonduri de pensii

Pilonul II a facut uitate pierderile aduse de pandemie
Pilonul II a facut uitate pierderile aduse de pandemie

Pentru multi participanti la sistemul de pensii private, activul personal net a revenit la valori apropiate de cele din februarie, o evolutie la care au pus umarul si noile contributii colectate intre martie si mai.

10 Iunie 2020 | Fonduri de pensii

Care sunt riscurile renuntarii la Pilonul II de pensii?
Care sunt riscurile renuntarii la Pilonul II de pensii?

Sistemul de pensii obligatorii administrate privat, Pilonul II, a suferit numeroase modificari. Insa, poate cea mai importanta, a intervenit la inceputul lui 2019, cand Legea de functionare a fost modificata astfel incat participantii sa se poata transfera, la cerere, la sistemul public in anumite conditii. Care sunt riscurile acestei optiuni?

17 Ianuarie 2019 | Fonduri de pensii

Ce ar insemna suspendarea contributiilor la Pilonul II de pensii?

Suspendarea contributiilor la Pilonul II de pensii, pentru doar 6 luni, ar insemna 3,6 miliarde de lei mai putin in conturile celor 7 milioane de participanti, fara sa se ia in calcul si efectul de multiplicare. Pana in prezent, un participant cu salariul mediu care a intrat in sistem in 2008 are in cont 11.000 de lei.

24 Mai 2018 | Fonduri de pensii

Mai multe articole

GHIDURI


Pensii private obligatorii

In sistemul pensiilor publice, salariatii actuali platesc contributii cu care statul achita veniturile pensionarilor din prezent. In sistemul privat, insa, fiecare aduna bani pentru a-si asigura propia pensie.Totul despre cum functioneaza pensiile private, cum se platesc contributiile, cati bani se acumuleaza la fondul de pensii si alte intrebari i

Pensii facultative

Pentru a beneficia de o pensie facultativa, o persoana trebuie sa adere la un fond de pensii facultative. Clientul plateste contributii lunare iar nivelul pensiei va depinde de suma acumulata. Cum se alege fondul de pensii si ce tip de fond de pensii este potrivit, cum functioneaza deducerea fiscala in Ghidul Pensii Facultative.

Inapoi sus