Fondurile de pensii private s-au decis de ceva vreme ca este momentul sa aloce o parte semnificativa din bani si in plasamente mai riscante. Acum, investitiile in actiuni ajung sa detina o pondere semnificativa, atingand in medie 10-15% din portofolii. In noile conditii, performanta fondurilor va trebui analizata pe perioade mai lungi.
Acum un an, cand pietele financiare erau agitate, administratorii fondurilor de pensii se fereau de plasamentele la bursa. Ponderea investitiilor in actiuni era, in martie 2009, sub 2% din portofoliu, in cazul fondurilor de pensii private obligatorii. La fondurile facultative, ponderea era de aproape 5%.
Din vara lui 2009, insa, administratorii au inceput sa aloce gradual, din ce in ce mai multi bani in actiuni. Sumele directionate in astfel de plasament au crescut lent, atingand in timp valori semnificative.
Actiunile ating ocazional 25% din portofoliu
In aprilie 2010, investitiile in actiuni ale fondurilor de pensii obligatorii se ridicau la peste 330 milioane lei, ceea ce reprezinta mai mult de 10% din investitiile totale, conform datelor CSSPP. In cazul fondurilor facultative, ponderea a ajuns la aproape 15%.
La nivel individual, fondurile cu cea mai mare expunere pe plasamentele in actiuni sunt ING (13%) pe segmentul pensiilor obligatorii si AZT Vivace (24%), ING Clasic (21%), ING Optim (20%), in zona pensiilor facultative.
Faptul ca fondurile de pensii aloca mai multi bani in actiuni este un semn bun pentru participanti, deoarece in acest mod, cresc sansele ca banii depusi sa fie fructificati in conditii mai bune, iar in final sa se obtina o pensie mai mare.
Rolul fondurilor de pensii nu este sa tina banii in depozite si titluri de stat timp de 40-50 de ani, ci de a cauta cele mai bune oportunitati de investitii, ceea ce presupune si asumarea unor riscuri.
Trebuie avut in vedere ca politica de investitii a fondurilor este orientata pe termen lung si nu pe termen scurt. Acest lucru inseamna ca pe perioade scurte de timp fondurile pot sa afiseze si randamente care pot parea foarte mici sau chiar negative.
De exemplu, pietele bursiere inregistreaza frecvent scaderi pronuntate, dupa care revin pe crestere. Astfel, in functie de conjunctura bursiera, randamentele pe termen scurt ale fondurilor de pensii vor fi afectate si pot parea fie senzationale, fie extrem de proaste. De aceea, pentru a avea o imagine corecta asupra performantei fondurilor, activitatea lor trebuie analizata pe perioade de timp mai lungi, de cativa ani.
In acest fel, influenta fluctuatiilor bursiere se atenueaza si se poate observa cu mai multa claritate cat de eficienta a fost politica de investitii a fondului. In lipsa unei astfel de analize, participantii care actioneaza pripit pot suferi pierderi importante.
Sa luam cazul unei crize bursiere, cand preturile actiunilor scad puternic. Automat, fondurile cu risc ridicat vor avea performante negative in timp ce fondurile cu risc scazut vor afisa in continuare castiguri. Daca un participant analizeaza performanta fondurilor doar pe ultimele luni, el va fi tentat sa migreze de la fondul mai riscant la cel cu risc scazut, asumandu-si pierderile conjuncturale. El pierde insa sansa de a beneficia de revirimentul bursier, care probabil l-ar fi readus pe profit intr-un timp scurt.
Daca insa se compara evolutia randamentului pe termen lung, atunci performanta fondurilor riscante nu ar mai fi la fel de mult afectata de o conjunctura curenta nefavorabila. Cresterile bursiere din trecut atenueaza pierderile recente, iar activitatea fondului ar fi mai bine evaluata.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
