Portofoliile fondurilor de pensii private sunt formate in mare parte din active cu grad scazut de risc (titluri de stat si obligatiuni). Acesta nu reprezinta cel mai eficient mod de alocarea a banilor participantilor, daca tinem cont de orizontul de timp al pensiilor private. In raportul de tara al FMI, sunt propuse o serie de masuri pentru a incuraja administratorii sa treaca la o structura a investitiilor pe termen lung, conform specificului fondurilor.
Principalele masuri propuse in raportul FMI sunt:
O alta cerinta a FMI este adoptarea unor reguli unice pentru evaluarea portofoliilor, care sa respecte metodologia internationala a valorii juste. CSSPP ar trebui sa solicite tuturor depozitarilor sa agreeze o metoda comuna pentru evaluarea instrumentelor financiare, astfel incat modul de calcul a valorii unitare a activului personal sa fie comparabil intre fonduri. In lipsa unor reguli unice, fondurile pot gasi metode ca sa-si umfle artificial valoarea unitatii de fond, astfel incat sa apara pe hartie cu un randament mai inalt.
Totodata, modul in care sunt stabilite comisioanele trebuie regandit, deoarece in actuala structura, ele permit doar fondurilor cu multi participanti sa fie profitabile.
In ceea ce priveste garantarea inflatiei de catre fondurile de pensii, FMI considera ca aceasta cerinta nu ar trebui introdusa pana cand administratorii nu vor avea la dispozitie pe piata interna instrumente financiare pentru acoperirea riscului de inflatie.
Un alt aspect important este rezolvarea conflictului de interese dintre administratorii fondurilor de pensii si actionarii lor.
Echipa FMI atrage atentia ca majoritatea administratorilor au ca actionari grupuri financiare bancare si de asigurare. Acest lucru ar putea conduce la situatii cand managementul administratorilor ar putea actiona mai degraba in interesul grupurilor financiare decat al participantilor. De exemplu, fondul ar putea achizitiona instrumente financiare de la actionar la preturi mai mari decat cele de pe piata.
Distribuie articolul
Sistemul de pensii obligatorii administrate privat, Pilonul II, a suferit numeroase modificari. Insa, poate cea mai importanta, a intervenit la inceputul lui 2019, cand Legea de functionare a fost modificata astfel incat participantii sa se poata transfera, la cerere, la sistemul public in anumite conditii. Care sunt riscurile acestei optiuni?
17 Ianuarie 2019 | Fonduri de pensii
Suspendarea contributiilor la Pilonul II de pensii, pentru doar 6 luni, ar insemna 3,6 miliarde de lei mai putin in conturile celor 7 milioane de participanti, fara sa se ia in calcul si efectul de multiplicare. Pana in prezent, un participant cu salariul mediu care a intrat in sistem in 2008 are in cont 11.000 de lei.
24 Mai 2018 | Fonduri de pensii
Modificarea suplimentara a Pilonului II de pensii apare, pentru prima data, intr-un document oficial. Un proiect de lege al Comisiei Nationale de Prognoza prevede suspendarea contributiilor pentru sase luni. Oficialii guvernamentali neaga, insa, aceasta intentie si acuza o “eroare materiala”. Cum au reactionat reprezentantii industriei?
21 Mai 2018 | Fonduri de pensii
Pilonul II de pensii revine in discutii, “pe surse”, ca si anul trecut, fara a exista o propunere oficiala referitoare la modificarea legislatiei in acest caz. Presedintele APAPR, Radu Craciun, a dezmintit negocierile cu privire la o noua forma a sistemului, care abia a fost modificat la inceputul acestui an, prin diminuarea contributiei la 3,75%.
17 Mai 2018 | Fonduri de pensii
Copyright 2006 - 2019 Conso Media Group. Toate drepturile rezervate