Folosim cookies pentru a face website-ul mai usor de utilizat, in conformitate cu Noul Regulament al Uniunii Europene cu privire la Protectia Datelor Personale (GDPR). Citeste Politica de Confidentialitate.

FMI identifica probleme importante pe piata pensiilor private


Raportul de tara al FMI arata ca pe piata pensiilor private trebuie luate masuri pentru a incuraja investitiile pe termen lung. Calculul unitatii de fond trebuie determinat pe baza unei metodologii comune, iar administratorii trebuie organizati astfel incat sa se evite posibilitatea aparitiei unor conflicte de interese.

Portofoliile fondurilor de pensii private sunt formate in mare parte din active cu grad scazut de risc (titluri de stat si obligatiuni). Acesta nu reprezinta cel mai eficient mod de alocarea a banilor participantilor, daca tinem cont de orizontul de timp al pensiilor private. In raportul de tara al FMI, sunt propuse o serie de masuri pentru a incuraja administratorii sa treaca la o structura a investitiilor pe termen lung, conform specificului fondurilor.

Masuri pentru imbunatatirea portofoliilor

Principalele masuri propuse in raportul FMI sunt:

  • Clarificarea modului in care functioneaza garantia minima a contributiilor (faptul ca suma totala cuvenita pentru plata pensiei private nu poate fi mai mica decat valoarea contributiilor, diminuata cu comisioanele platite). FMI recomanda ca aceasta garantie sa se aplice doar la momentul pensionarii, nu si in situatiile cand un participant se transfera de la un fond la altul. In plus, diferentele ar trebui sa fi acoperite din Fondul de garantare.
  • Promovarea competitiei prin scaderea gradului de incertitudine cu privire la randamentul minim garantat. Acest randament se stabileste pornind de la performantele individuale si cotele de piata ale fiecarui fond. Din acest motiv, evolutia indicatorului in timp este puternic influentata de fondurile cu cota mare de piata. Pentru a reduce gradul de incertitudine, FMI recomanda ca ponderea unui fond sa nu depaseasca 20% in modul de calcul al randamentului minim garantat.
  • Adoptarea unei structuri flexibile pentru calculul comisioanelor, care sa permita administratorilor posibilitatea de a-si recupera orice cheltuiala necesara pentru efectuarea de investitii.

Reguli unice pentru calculul unitatii de fond

O alta cerinta a FMI este adoptarea unor reguli unice pentru evaluarea portofoliilor, care sa respecte metodologia internationala a valorii juste. CSSPP ar trebui sa solicite tuturor depozitarilor sa agreeze o metoda comuna pentru evaluarea instrumentelor financiare, astfel incat modul de calcul a valorii unitare a activului personal sa fie comparabil intre fonduri. In lipsa unor reguli unice, fondurile pot gasi metode ca sa-si umfle artificial valoarea unitatii de fond, astfel incat sa apara pe hartie cu un randament mai inalt.

Totodata, modul in care sunt stabilite comisioanele trebuie regandit, deoarece in actuala structura, ele permit doar fondurilor cu multi participanti sa fie profitabile.

In ceea ce priveste garantarea inflatiei de catre fondurile de pensii, FMI considera ca aceasta cerinta nu ar trebui introdusa pana cand administratorii nu vor avea la dispozitie pe piata interna instrumente financiare pentru acoperirea riscului de inflatie.

Conflict de interese in cazul administratorilor

Un alt aspect important este rezolvarea conflictului de interese dintre administratorii fondurilor de pensii si actionarii lor.

Echipa FMI atrage atentia ca majoritatea administratorilor au ca actionari grupuri financiare bancare si de asigurare. Acest lucru ar putea conduce la situatii cand managementul administratorilor ar putea actiona mai degraba in interesul grupurilor financiare decat al participantilor. De exemplu, fondul ar putea achizitiona instrumente financiare de la actionar la preturi mai mari decat cele de pe piata.

Modul de organizare al administratorilor ar trebui sa asigure ca directorii actioneaza intotdeauna in interesul clientilor atunci cand fac tranzactii financiare cu companii din cadrul grupului, se arata in raportul FMI.


Distribuie articolul




Alte articole

Ce ar insemna suspendarea contributiilor la Pilonul II de pensii?

Suspendarea contributiilor la Pilonul II de pensii, pentru doar 6 luni, ar insemna 3,6 miliarde de lei mai putin in conturile celor 7 milioane de participanti, fara sa se ia in calcul si efectul de multiplicare. Pana in prezent, un participant cu salariul mediu care a intrat in sistem in 2008 are in cont 11.000 de lei.

Citeste mai mult

Suspendarea contributiilor la Pilonul II, prioritate legislativa in 2018

Modificarea suplimentara a Pilonului II de pensii apare, pentru prima data, intr-un document oficial. Un proiect de lege al Comisiei Nationale de Prognoza prevede suspendarea contributiilor pentru sase luni. Oficialii guvernamentali neaga, insa, aceasta intentie si acuza o “eroare materiala”. Cum au reactionat reprezentantii industriei?

Citeste mai mult

Noi argumente in sustinerea Pilonului II de pensii

Pilonul II de pensii revine in discutii, “pe surse”, ca si anul trecut, fara a exista o propunere oficiala referitoare la modificarea legislatiei in acest caz. Presedintele APAPR, Radu Craciun, a dezmintit negocierile cu privire la o noua forma a sistemului, care abia a fost modificat la inceputul acestui an, prin diminuarea contributiei la 3,75%.

Citeste mai mult

Noi presiuni pe Pilonul II! Ce scenarii se vehiculeaza?

Pilonul II de pensii, din nou in tensiune. Nici dupa ce au redus contributia de la 5,1% la 3,75% din salariul brut, guvernantii nu sunt multumiti si lanseaza noi scenarii defavorabile sistemului. Insa, ca si anul trecut, nu exista o pozitie unitara si, cu atat mai putin, un plan oficial asumat.

Citeste mai mult