Fondurile de investitii se transforma din Cenusareasa in Fat Frumos

Intrarile de capital si cresterea spectaculoasa a numarului de investitori in fondurile monetare in prima jumatate a anului este fara precedent de la crahul FNI, care vindea insa doar mirajul imbogatirii peste noapte. Dincolo de cifre, dinamica semnaleaza mutatii exceptionale pentru viitorul acestei industrii.
 
BCR Monetar a castigat peste 15.000 de investitori, in timp ce Raiffeisen Monetar si Simfonia 1 (administrat de BRD) au castigat fiecare peste 10.000 de noi clienti. Aceste cifre nu pot fi trecute cu vederea pentru ca reprezinta un salt fara precedent al audientei fondurilor mutuale din Romania.
 
Pentru prima data de la crahul FNI, fondurile mutuale surprind printr-o capacitate nebanuita de a convinge publicul. Iar acest lucru da sperante administratorilor de fonduri ca au forta de a-si depasi conditia de Cenusareasa a pietei financiare din Romania, cu care pareau resemnati pentru vesnicie.
 

Castiguri peste media depozitelor bancare

 
Un argument important pentru fondurile monetare il reprezinta desigur faptul ca randamentele oferite au fost competitive in comparatie cu castigul mediu adus de depozitele bancare. Daca consideram castigul mediu adus de un depozit bancar ca fiind cel realizat in urma capitalizarii unui depozit la termen de o luna, obtinem un randament de referinta de aproximativ 8% in primele sase luni din 2009.
 
Cum, exceptand Bancpost Plus, celelalte fonduri monetare au anuntat cresteri ale titlurilor de participare de peste 8.5%, se intelege ca fondurile au avut si cu ce sa ii ademeneasca pe micii investitori. Dar oricum trebuie spus ca performanta superioara a fondurilor monetare comparativ cu depozitele bancare nu este o noutate.
 

Efectele benefice ale crizei pentru fonduri

 
O explicatie pentru cresterea spectaculoasa a intrarilor de capital in fondurile monetare a constat in “pilulele” educative administrate sistematic prin toate canalele media in vederea schimbarii comportamentului populatiei dinspre consum spre economisire. Dobanzile tot mai mari oferite de banci in lupta lor de a atrage resurse de pe piata interna au constituit fara indoiala argumente importante in deturnarea banilor dinspre consum spre economisire.
 
Dar nu aceasta este principala explicatie pentru care cateva fonduri monetare au crescut precum Fat Frumos in privinta activelor si investitorilor. Stimularea economisirii se putea face “aproape” exclusiv prin banci, asa cum a fost cazul pana in prezent. Insa nu s-a intamplat asa, iar in prima jumatate a anului s-au facut calcule potrivit carora sumele intrate in fonduri ar reprezenta pana la 10% din depozitele noi atrase de banci.
 
Adevarata motivatie consta in faptul ca pentru prima data bancile si-au mobilizat fortele de vanzari spre a atrage investitori in fonduri, chiar cu pretul colectarii unor depozite mai mici pentru ele insele. Exista insa cateva motive care au determinat aceasta schimbare de comportament a bancilor. In nici un caz nu este vorba de o dragoste subita pentru fondurile mutuale, care sa le faca sa-si puna la lucru capacitatile de distributie din simpla dorinta de a face in sfarsit primul pas concret spre conceptul de supermarket financiar.
 

Criza a motivat bancile sa vanda fonduri mutuale

 
Primul motiv este cat se poate de simplu. Convingand clientii sa-si plaseze banii in fonduri administrate de societati specializate proprii, de fapt bancile “lucreaza” tot in interesul propriu, deoarece capitalurile atrase sunt plasate in cea mai mare parte tot in depozite la bancile respective. Cu alte cuvinte, indirect, banii de la populatie si de la companii ajung in depozite tot la banci.
 
Al doilea motiv tine de comisioanele de distributie incasate de banci la distribuirea de titluri la fonduri. Cat timp creditul catre populatie, si in special cel de consum a crescut cu rate foarte generoase, bancile nu au fost motivate sa incaseze comisioane din distributia de fonduri pentru ca ele erau mult prea mici fata de comisioanele incasate din creditare. In noile conditii de piata, cu tot mai putine credite acordate, implicit si veniturile din comisioane ale bancilor sunt puse sub presiune. Iar acestea sunt silite sa se uite si la business-uri mai marunte, pe care nu puneau prea mult pret pana cu putin timp in urma.
 
Vremurile cand bancile castigau usor si din marjele de dobanzi si din comisioane (in principal cele asociate activitatii de creditare) par definitiv apuse, iar acestea sunt fortate sa-si gaseasca noi linii de afaceri. Si in mod clar, una din cele mai importante activitati generatoare de comisioane va fi cea de distributie de fonduri mutuale. Daca ne uitam la tarile din jur, vedem ca pentru marile banci poloneze, comisioanele incasate din distributia de fonduri reprezinta una din cele mai importante surse de venit.
 
Asadar, criza financiara si deteriorarea mediului economic ce a stopat avansul creditarii si al castigurilor spectaculoase raportate de banci a insemnat pentru fondurile mutuale o adevarata binefacere. Se poate vorbi de un moment de cotitura in istoria fondurilor mutuale, probabil cel mai important de la crahul FNI – iar de aceasta data in sens pozitiv. Fortate de un mediu economic mai ostil, bancile sunt silite sa lucreze pentru fonduri si sa faca marketing si distributie de calitate daca vor sa-si imbunatateasca veniturile din comisioane prin. Si vor, pentru ca nu au alternative in a-si mai spori veniturile cu usurinta din activitati de creditare si conexe creditarii.
 

Valul doi va propulsa fondurile diversificate si de actiuni

 
Cu bancile in spate in calitate de distribuitori fideli, administratorii de fonduri se vor simti tot mai bine. Cu cat efectele deteriorarii mediului economic vor lasa urme mai adanci in business-ul traditional, cu atat bancile se vor stradui sa vanda mai bine fonduri mutuale si alte produse financiare (fonduri de pensii, asigurari de viata sau generale).
 
Fondurile monetare reprezinta numai prima etapa in procesul de crestere a audientei fondurilor. Treptat, este de asteptat ca interesul sa se mute si catre fondurile diversificate si de actiuni, care in prezent nu prea reusesc sa se faca “respectate” de investitori, care le considera relativ riscante. In pofida randamentelor atractive de la inceputul anului, acestea inca nu capteaza interesul publicului, care nu are deocamdata curaj in a se expune din cauza mesajelor neclare transmise de pietele financiare, potrivit carora “raul” s-ar putea intoarce.
 
Si la noi insa lucrurile se vor derula asemenea pietelor financiare din lumea buna. O parte importanta a populatiei va veni sa investeasca in fondurile pe actiuni cand cresterea substantiala a pietei se va fi petrecut deja. Pentru investitorii romani pe termen lung, partea buna este insa ca exista inca destule oportunitati de expunere pe bursa de la Bucuresti prin intermediul fondurilor.
 
Una peste alta, marele castig al marsului “fondurilor” monetare din primul semestru il reprezinta atragerea in fonduri a circa 40.000 de persoane, care in mare parte sunt probabil la prima investitie de acest tip. Si este doar o chestiune de timp pana cand oamenii vor fi tentati sa “guste” si din fondurile diversificate sau cele de actiuni. 


Distribuie articolul


Un proiect sustinut de

Banchereza, pe intelesul tuturor


Te ajutam sa intelegi mai usor contractele bancare

Vorbim in termeni simpli, pe intelesul tau

Sfaturi financiare pentru consumatori

Mai mult

ALTE ARTICOLE - Investitii


Tentatii tot mai mari pentru banii din depozitele la termen
Tentatii tot mai mari pentru banii din depozitele la termen

In 2021, peste reducerea dobanzilor la termen se suprapun oferte mai generoase din piata titlurilor de stat, a obligatiunilor listate, a ofertelor publice de actiuni de la bursa.

5 Februarie 2021 | Investitii (fonduri + burse)

Revolutia descultilor din piata de capital americana
Revolutia descultilor din piata de capital americana

Milioane de investitori de buzunar reuniti intr-un grup de discutii pe teme bursiere de pe Reddit (WallStreetBets) au reusit sa ingenuncheze in ianuarie mai multe fonduri speculative.

1 Februarie 2021 | Investitii (fonduri + burse)

Hidroelectrica, o listare la bursa tot mai probabila
Hidroelectrica, o listare la bursa tot mai probabila

Conferinta privind aniversarea a 10 ani de prezenta a Fondului Proprietatea (FP) la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) s-a transformat intr-o declaratie de principii, pe diferite voci, privind necesitatea si avantajele listarii companiilor de stat la bursa in general si a Hidroelectrica in particular.

25 Ianuarie 2021 | Investitii (fonduri + burse)

Cum interactionezi online cu brokerii si Depozitarul Central
Cum interactionezi online cu brokerii si Depozitarul Central

Pandemia ne-a învatat sa ne gestionam online relatiile cu intermediarii de servicii financiare iar deschiderea de cont, derularea tranzactiilor, instituirea restrictiilor pe cont si obtinerea extraselor se poate face si de la distanta.

22 Ianuarie 2021 | Investitii (fonduri + burse)

Mai multe articole

GHIDURI


Investitii in fonduri mutuale

Fondurile mutuale sau fondurile deschise de investitii atrag resurse financiare de la populatie si companii, pe care le investesc in diverse instrumente financiare, cum ar fi actiuni, obligatiuni sau titluri de stat. Atentie, fondurile nu ofera nici o garantie cu privire la recuperarea sumei investite, asa cum se intampla la depozitele bancare!&nbs

Investitii la bursa

Cum se deruleaza tranzactiile la bursa, cum se stabileste pretul pe actiune, care este tactica de cumparare sau vanzare in functie de riscul asumat cum se impart investitorii, cum se aleg actiunile si cum se interpreteaza indicatorii in Ghidul complet Investitii la Bursa.

Analiza fundamentala actiuni

Totul despre analiza fundamentala, cum citim documentele financiare, cum interpretam indicatorii bilantieri, cum analizam formarea profitului, cu ce indicatori evaluam actiunile in Ghidul Analiza fundamentala actiuni.

Inapoi sus