BNR ia o decizie care nu schimba nimic

Reducerea dobanzii de politica monetara de la 10,25% la 10% nu este de asteptat sa produca schimbari asupra dobanzilor practicate de banci la creditele si depozitele in lei. Acestea nu mai asculta de cateva luni de dobanda-cheie a BNR, fiind influentate major de criza de lichiditate, ignorata in continuare de banca centrala.
 
Pe 4 februarie, BNR a hotarat sa reduca dobanda de politica monetara cu 0,25 puncte procentuale, pana la 10%. Aceasta este prima scadere operata de BNR, dupa un sir de 7 majorari consecutive.
 
Seria cresterilor de dobanda a inceput in noiembrie 2007, dobanda BNR urcand de la 7% pana la 10,25%.
 
Faptul ca tendinta se inverseaza, este de salutat, dar nu va produce schimbari in piata. Dobanda BNR si-a pierdut din luna octombrie 2008 orice influenta asupra pietei monetare, ea fiind sacrificata pentru a sustine cursul de schimb.
 

Criza de lichiditate este ignorata

 
In urma atacului speculativ, BNR a redus oferta de moneda astfel ca dobanzile interbancare au urcat spectaculos. Desi acestea au coborat ulterior, ele nu au mai revenit la punctul de plecare.
 
Chiar si acum dobanzile interbancare se mentin in jurul valorii de 15%, cu 5 puncte procentuale peste dobanda BNR. Intr-o situatie normala, cele doua dobanzi ar trebuie sa fie foarte apropiate.
 
Motivul pentru care dobanzile interbancare nu coboara este ca bancile se confrunta cu o lipsa acuta de lichiditate. Rezolvarea acestei probleme ar conduce si la reducerea dobanzilor atat pe piata interbancara, cat si la creditele si depozitele in lei oferite populatiei.
 
BNR ar putea fluidiza piata prin simpla reducere a rezervelor minime obligatorii, asa s-a intamplat si in noiembrie 2008. Aceste rezerve se afla la un nivel foarte ridicat, iar diminuarea lor poate elibera lichiditati importante in sectorul financiar. Oferta suplimentara de moneda ar fi condus mai departe la reducerea dobanzilor interbancare, efectele rasfrangandu-se apoi asupra economiei.
 
In schimb, reducerea dobanzii de politica monetara va avea ca efect doar diminuarea veniturilor incasate de banci de la BNR, deoarece tranzactiile bancii centrale se vor realiza la noul nivel de dobanda.
 

De ce dobanda BNR este ineficace?

 
Decizia bancii centrale nu prea are insa cum sa influenteze dobanzile interbancare. Acest lucru s-ar putea realiza fie daca atragerea de depozite de catre BNR se va relua la cote mai inalte, fie daca bancile se vor imprumuta mai mult de la banca centrale.
 
Datele oficiale nu sprijina niciuna din aceste ipoteze. Volumul depozitelor atrase de BNR a scazut dramatic din octombrie 2008, acesta fiind motivul de baza pentru care principalul instrument de politica monetara a devenit ineficace.
 
BNR ar mai putea influenta dobanzile interbancare prin intermediul dobanzii lombard, rata la care banca centrala imprumuta institutiile de credit. Aceasta este cu 4 puncte procentuale mai mare decat dobanda de politica monetara, situandu-se la 14%.
 
In ultima vreme, rolul sau a crescut in importanta deoarece BNR a devenit creditor net al sectorului bancar. Pentru ca aceasta dobanda sa influenteze piata este necesar ca institutiile de credit sa apeleze tot mai des la aceasta facilitate. Datele statistice arata insa ca volumul acestor tranzactii a scazut continuu in perioada octombrie-decembrie 2008, bancile preferand sa-si caute resurse in alta parte.
 
Prin decizia luata, putem spune ca BNR doar testeaza eficienta noului canal. Testul va fi validat daca dobanzile interbancare se vor alinia spre noul nivel al dobanzii lombard.


Distribuie articolul


Un proiect sustinut de

Banchereza, pe intelesul tuturor


Te ajutam sa intelegi mai usor contractele bancare

Vorbim in termeni simpli, pe intelesul tau

Sfaturi financiare pentru consumatori

Mai mult

ALTE ARTICOLE - Banii & economia


Ajutoare de stat pentru facturile la energie si gaze
Ajutoare de stat pentru facturile la energie si gaze

Asteptata explozie a preturilor in perioada de iarna lasa autoritatile in fata mai multor optiuni-protejarea consumatorului vulnerabil, plafonarea preturilor sau impozitarea profiturilor exceptionale.

17 Septembrie 2021 | Banii si economia

Cum a ajuns statul sa se imprumute la dobanzi negative in euro
Cum a ajuns statul sa se imprumute la dobanzi negative in euro

Ultima licitatie organizata la sfarsitul saptamanii trecute pentru titluri de stat in euro a fost suprasubscrisa de banci la un randament mediu negativ de -0,04%. De ce ar accepta bancile mai putini bani decat au plasat?

30 August 2021 | Banii si economia

Iarna va aduce facturi umflate la energie pentru consumatori
Iarna va aduce facturi umflate la energie pentru consumatori

Preturile la energia electrica si gazele naturale au explodat, daca ne raportam la nivelurile la care se faceau tranzactiile la inceputul anului, iar intrarea in lunile de iarna va genera valori record in facturile consumatorilor.

10 August 2021 | Banii si economia

Pandemia n-a adus turbulente majore in piata valutara
Pandemia n-a adus turbulente majore in piata valutara

Cresterea gradului de indatorare publica, dificultatile cu care s-au confruntat companiile locale, reducerea remitentelor n-au cantarit prea mult in cosul valutar, iar leul a ramas relativ stabil fata de principalele valute si monede regionale.

10 Iunie 2021 | Banii si economia

Mai multe articole

Inapoi sus