Reducerea dobanzii de politica monetara de la 10,25% la 10% nu este de asteptat sa produca schimbari asupra dobanzilor practicate de banci la creditele si depozitele in lei. Acestea nu mai asculta de cateva luni de dobanda-cheie a BNR, fiind influentate major de criza de lichiditate, ignorata in continuare de banca centrala.
Pe 4 februarie, BNR a hotarat sa reduca dobanda de politica monetara cu 0,25 puncte procentuale, pana la 10%. Aceasta este prima scadere operata de BNR, dupa un sir de 7 majorari consecutive.
Seria cresterilor de dobanda a inceput in noiembrie 2007, dobanda BNR urcand de la 7% pana la 10,25%.
Faptul ca tendinta se inverseaza, este de salutat, dar nu va produce schimbari in piata. Dobanda BNR si-a pierdut din luna octombrie 2008 orice influenta asupra pietei monetare, ea fiind sacrificata pentru a sustine cursul de schimb.
Criza de lichiditate este ignorata
In urma atacului speculativ, BNR a redus oferta de moneda astfel ca dobanzile interbancare au urcat spectaculos. Desi acestea au coborat ulterior, ele nu au mai revenit la punctul de plecare.
Chiar si acum dobanzile interbancare se mentin in jurul valorii de 15%, cu 5 puncte procentuale peste dobanda BNR. Intr-o situatie normala, cele doua dobanzi ar trebuie sa fie foarte apropiate.
Motivul pentru care dobanzile interbancare nu coboara este ca bancile se confrunta cu o lipsa acuta de lichiditate. Rezolvarea acestei probleme ar conduce si la reducerea dobanzilor atat pe piata interbancara, cat si la creditele si depozitele in lei oferite populatiei.
BNR ar putea fluidiza piata prin simpla reducere a rezervelor minime obligatorii, asa s-a intamplat si in noiembrie 2008. Aceste rezerve se afla la un nivel foarte ridicat, iar diminuarea lor poate elibera lichiditati importante in sectorul financiar. Oferta suplimentara de moneda ar fi condus mai departe la reducerea dobanzilor interbancare, efectele rasfrangandu-se apoi asupra economiei.
In schimb, reducerea dobanzii de politica monetara va avea ca efect doar diminuarea veniturilor incasate de banci de la BNR, deoarece tranzactiile bancii centrale se vor realiza la noul nivel de dobanda.
De ce dobanda BNR este ineficace?
Decizia bancii centrale nu prea are insa cum sa influenteze dobanzile interbancare. Acest lucru s-ar putea realiza fie daca atragerea de depozite de catre BNR se va relua la cote mai inalte, fie daca bancile se vor imprumuta mai mult de la banca centrale.
Datele oficiale nu sprijina niciuna din aceste ipoteze. Volumul depozitelor atrase de BNR a scazut dramatic din octombrie 2008, acesta fiind motivul de baza pentru care principalul instrument de politica monetara a devenit ineficace.
BNR ar mai putea influenta dobanzile interbancare prin intermediul dobanzii lombard, rata la care banca centrala imprumuta institutiile de credit. Aceasta este cu 4 puncte procentuale mai mare decat dobanda de politica monetara, situandu-se la 14%.
In ultima vreme, rolul sau a crescut in importanta deoarece BNR a devenit creditor net al sectorului bancar. Pentru ca aceasta dobanda sa influenteze piata este necesar ca institutiile de credit sa apeleze tot mai des la aceasta facilitate. Datele statistice arata insa ca volumul acestor tranzactii a scazut continuu in perioada octombrie-decembrie 2008, bancile preferand sa-si caute resurse in alta parte.
Prin decizia luata, putem spune ca BNR doar testeaza eficienta noului canal. Testul va fi validat daca dobanzile interbancare se vor alinia spre noul nivel al dobanzii lombard.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
