Stoparea crizei financiare necesita o interventie mai ferma a BNR

Tot mai multe banci au inceput sa stopeze creditarea pentru populatie, intr-o forma mai mult sau mai putin vizibila, iar fenomenul se extinde si in sectorul IMM. Depasirea crizei financiare necesita ca BNR sa furnizeze mai multe lichiditati bancilor si la costuri mai mici decat rata lombard.
 
Majoritatea crizelor financiare au inceput cu o crestere abrupta a ratelor de dobanda, reiese din experienta tarilor occidentale. Asa s-a intamplat si la noi, cand in luna octombrie, dobanzile interbancare la lei au urcat extrem de mult.
 
Au urmat apoi cresteri repetate ale dobanzilor la imprumuturi. Rata medie a dobanzii la creditele ipotecare in lei a urcat de la 11% in septembrie pana la 15% in noiembrie, nivel la care se mentine in continuare.
 
Si dobanzile in euro au fost afectate, desi pe plan extern, acestea au inregistrat scaderi. La noi, creditele pentru locuinte in euro sunt oferite acum la o dobanda medie de 9,3%, fata de 7,5% in septembrie.
 

Creditarea se blocheaza

 
Primele semne ale crizei financiare nu au intarziat sa apara. Pentru a intelege mai bine ce se intampla e bine ca aceste termen sa fie clarificat.
 
Potrivit literaturii de specialitate, criza financiara se manifesta prin faptul ca banii din sistemul financiar nu mai ajung in economie si se produce un blocaj al intermedierii financiare.
 
La noi, sistemul bancar joaca rolul principal in alocarea banilor in economie, bursa fiind inca subdezvoltata. Iar, faptul ca tot mai multe banci incep sa stopeze anumite tipuri de credite arata ca ne aflam intr-un inceput de criza financiara.
 
In zona creditelor pentru populatie, s-a inceput cu renuntarea la creditele in franci elevetieni, justificandu-se ca ele nu mai sunt atractive. Insa, daca ne uitam pe pietele monetare, observam ca, din contra, ele au devenit si mai avantajoase. Libor CHF la 3 luni a coborat la finele lui noiembrie la 1,25% de la aproape 3% in septembrie.
 
In paralel, multe banci au inceput sa elimine diverse produse de creditare. De exemplu, Bancpost ofera credite cu ipoteca doar in euro, Millenium Bank a suspendat creditele de nevoi personale, iar Raiffeisen a renuntat la refinantarile de imprumuturi cu garantii ipotecare.
 

Dobanzile mari duc la rationalizarea creditului

 
Totodata, bancile au devenit mai restrictive, nu din cauza noului regulament BNR, ci din propria initiativa. Multi jucatori au redus perioada maxima de acordare, chiar pana la 10 ani in cazul creditelor ipotecare. Aceste masuri reprezinta o modalitate eleganta de a scoate de pe piata anumite produse, protejand in acelasi timp imaginea bancii.
 
Alte banci au facut in principiu acelasi lucru, dar prin cresterea excesiva a dobanzilor. Ofertele de credite ipotecare in lei cu o DAE de peste 20% s-au inmultit semnificativ. La aceste costuri, evident, niciun client nu doreste sa se imprumute, dar nici banca nu este dornica sa acorde finantari.
 
Dobanzile mari atrag indeosebi clientii mai riscanti, deoarece doar acestia sunt singurii motivati sa se imprumute la astfel de costuri. In cazul in care investitia lor va avea succes, ei vor avea foarte mult de castigat, asumandu-si riscuri mari. Din acest motiv, bancile acorda mai putine imprumuturi, chiar daca exista cerere pe piata.
 
Pe langa limitarea creditarii pentru populatie, este posibil ca multe dintre banci sa fi luat masuri similare si in zona creditelor pentru IMM. Aici, practicile de creditare sunt insa mult mai putin transparente.
 
Sondajul realizat de curand de BNR in randul bancherilor arata insa ca acestia percep IMM-urile ca fiind mult mai riscante in aceasta perioada, ceea ce a condus la limitarea sumei maxime imprumutate si la reducerea perioadei maxime de rambursare.
 

BNR trebuie sa furnizeze mai ieftin lichiditate

 
Depasirea crizei financiare necesita o interventie mult mai ferma din partea bancii centrale, prin injectarea de lichiditati in sistemul bancar, astfel incat proiectele viabile din economie sa poata fi in continuare finantate.
 
Pana acum BNR s-a limitat la furnizarea de lichiditati sub forma de credite lombard si prin reducerea rezervelor minime obligatorii la lei de la 20% la 18%.
 
Aceste masuri nu au reusit insa sa coboare dobanzile intebancare in jurul valorii de 10%, acolo unde este si rata dobanzii de politica monetara. Rata Robor la 3 luni – dobanda care influenteaza costul creditului in lei – stationeaza de ceva timp la 15%, ceea ce denota ca in piata exista in continuare o criza de lichiditate.
 
Practic, dobanzile interbancare stau in apropierea ratei lombard, ceea ce inseamna ca bancile se alimenteaza de la BNR doar cu sumele necesare pentru a-si asigura nevoile urgente de lichiditate. Iar, institutiile de credit nu sunt in niciun fel stimulate sa imprumute mai multi bani pentru a-i aloca in economie.
 
Pe de alta parte, economisirea interna nu poate rezolva nici ea aceasta problema, deoarece bancile au ajuns sa atraga depozite in lei la dobanzi de 14%, ceea ce inseamna ca imprumuturile nu se vor putea acorda la dobanzi mai mici de 20% (in cel mai bun caz) din aceste surse. Astfel, creditarea nu va putea fi reluata.
 
Deblocarea situatiei impune ca BNR sa apeleze la noi instrumente de politica monetara si sa imprumute bancile nu la rata lombard, ci la o dobanda apropiata de politica monetara, asa cum Federal Reserve face de ceva timp pe piata americana.
 
La fel procedeaza si banca centrala a Ungariei. Din 20 octombrie 2008, ea a introdus doua noi facilitati de finantare pentru banci, la o dobanda mai mare cu numai 0,25 puncte procentuale peste dobanda de baza. In schimb, la noi, BNR ofera lichiditati la o marja de 4 puncte procentuale peste dobanda cheie.
 
In lipsa unei interventii ferme a bancii centrale, situatia de la noi are sanse mari sa se inrautateasca. Experienta occidentala arata ca o criza financiara conduce la falimente in mediul de afaceri si poate pune in pericol intreg sistemul bancar, chiar si daca o mica banca intra in incapacitate de plata.

Distribuie articolul


Un proiect sustinut de

Banchereza, pe intelesul tuturor


Te ajutam sa intelegi mai usor contractele bancare

Vorbim in termeni simpli, pe intelesul tau

Sfaturi financiare pentru consumatori

Mai mult

ALTE ARTICOLE - Banii & economia


Cateva reguli simple de educatie financiara
Cateva reguli simple de educatie financiara

Lipsa educatiei financiare este cauza unor decizii gresite in ceea ce priveste strategia de creditare, modul cum ne cheltuim banii, felul in care investim sau ne pastram economiile.

27 Mai 2020 | Banii si economia

BNR mentine dobanda la 2,5%. Inflatia sta peste tinta in 2019
BNR mentine dobanda la 2,5%. Inflatia sta peste tinta in 2019

BNR a decis sa mentina dobanda de politica monetara la 2,5%, pe fondul intensificarii presiunilor inflationiste. Inflatia va continua sa se mentina deasupra intervalului tinta in acest an.

5 Iulie 2019 | Banii si economia

Ce despagubiri poti obtine daca intarzie avionul?
Ce despagubiri poti obtine daca intarzie avionul?

Calatoria cu avionul, desi de preferat pentru distante lungi, poate fi si sursa de nemultumiri, fie ca este vorba de intarzieri semnificative, de anularea zborului sau de refuzul de a fi imbarcat. Insa foarte putini dintre cei afectati de aceste situatii stiu ca au dreptul la despagubiri, uneori consistente, pentru neajunsurile pricinuite.

22 Aprilie 2019 | Banii si economia

Disputa pe ROBOR: cum este afectat indicele?
Disputa pe ROBOR: cum este afectat indicele?

Deteriorarea unor indicatori economici care afecteaza direct populatia, cum sunt cursul de schimb si indicele ROBOR, a incins spiritele intre economisti si politicieni. In timp ce primii spun ca aceste evolutii sunt consecintele unor politici iresponsabile, cei din urma acuza in principal BNR ca nu intervine pentru a stabiliza situatia.

18 Februarie 2019 | Banii si economia

Mai multe articole

Inapoi sus