Stii de la ING: primele fraude ale agentilor de pensii private

 

Analiza efectuata asupra primelor doua raportari bilunare transmise la CSSPP a relevant ca un numar de 41 de agenti de marketing ai ING Fond de Pensii au comis fraude, in incercarea de a-si spori veniturile incasate de pe urma activitatii lor. Astfel, au fost falsificate acte de aderare, s-a obtinut in unele cazuri sub presiune semnatura viitorului participant, unii agenti le-au oferit semnatarilor o parte din comisionul cuvenit lor pentru desfasurarea activitatii de marketing pentru a-i convinge sa semneze, unele semnaturi nu au fost obtinute direct de agenti, ci prin intermediari sau sunt false, si inca multe altele.

 

Comunicatul CSSPP nu spune si este putin probabil ca printre cei 41 de agenti sa se regaseasca si vestitii Tita, Doichita, Catalin si ceilalti care stiau raspunsul corect la orice intrebare venea din partea moderatorului clipurilor publicitare denumite sugestiv “Stii de la ING”. De asemenea, nu este clar nici cat de raspandite sunt aceste metode de fraudare a legii printre ceilalti 35.000 de consultanti ING care suntem asigurati ca le stiu pe toate sau daca este vorba de cazuri izolate, “brevetate” de fiecare agent dornic de a face un ban in plus. 

 

Din pacate, exista o multime de semnale si rumori la diverse niveluri ca semnaturile obtinute cu atata rapiditate de la peste 1 milion de romani au la baza serioase vicii de procedura – fie ca oamenii de la un anumit loc de munca au semnat toti la “sugestia” conducatorilor firmei, fie ca unii au primit sau li s-au promis bani pentru a semna contractele, fie ca oamenii primesc false asigurari ca fondul respectiv va avea cele mai bune performante, fie ca unii au incheiat contracte in numele altora, si asa mai departe. Nemaivorbind de faptul ca imensa majoritate a oamenilor habar nu au care sunt criteriile pe care ar trebui sa le ia in calcul pentru a face alegerea potrivita.

 

Iar asemenea situatii se regasesc, din pacate, in parohia de agenti de marketing a mai multor administratori de fonduri de pensii, ING fiind doar primul care le-a devoalat.

 

Probleme grave de credibilitate

 

In fata acestei situatii, se ridica insa doua probleme extrem de serioase. Prima ii priveste tocmai pe administratorii de fonduri de pensii a caror credibilitate risca sa fie serios afectata prin prisma unor semnale de acest tip. Se ridica, firesc, intrebarea daca n-ar fi fost mai bine ca o mica parte din zecile de milioane de euro cheltuite pentru clipuri si bannere care mai de care mai nepotrivite, cu proteze dentare si ciudati care sperie copiii care se uita la televizor, sa fi fost investite pentru a le asigura viitorilor agenti de marketing cursuri de training adevarate si prelungite. Cursuri la care acestia sa fie avertizati serios asupra consecintelor nefaste pe care un gest necugetat le poate aduce atat asupra lor, cat si asupra administratorilor pe care ii reprezinta.

 

Iar cea de-a doua priveste chiar institutia care patroneaza intreg procesul de aderare la fondurile de pensii, este vorba de CSSPP. Simpla emitere de comunicate de presa si participarea sefilor Comisiei la emisiuni TV si la diverse conferinte nu este suficienta. Pentru a nu afecta grav credibilitatea intregului proces, CSSPP trebuie sa se transforme dintr-un paznic la un depozit de armament dotat cu un plici de omorat muste intr-un caine de paza dispus sa intreprinda actiuni hotarate si sa dea exemple extrem de ferme, de natura sa descurajeze comiterea de fraude. Un exemplu in acest sens ar fi infiintarea unei “linii fierbinti”, deschisa 24 de ore pe zi, la care toti cei care sunt in posesia unor informatii legate de posibile fraude sau incalcari ale legii sa poata suna. De asemenea, Comisia ar trebui sa gaseasca solutii legale chiar pentru oferirea de recompense celor care ii aduc la cunostinta informatii corecte referitoare la nereguli in procesul de aderare la fondurile de pensii.